tag:blogger.com,1999:blog-3766631498086501572.post248258855049869082..comments2023-10-18T17:01:50.693+03:00Comments on Colivii pentru idei: Cărți despre care n-am scris (II). Reflecțiile lui JungUnknownnoreply@blogger.comBlogger4125tag:blogger.com,1999:blog-3766631498086501572.post-9958500612609129662017-01-02T19:33:11.039+02:002017-01-02T19:33:11.039+02:00Dan,
Sunt ispitit să spun că marii scriitori sunt ...Dan,<br />Sunt ispitit să spun că marii scriitori sunt de imaginație. Dar rușii, cei mai mari prozatori, sunt de imaginație? Nu în totalitate. În orizontul de receptare românesc, realiștii sunt privilegiați, fiindcă au ”ureche” veridicitate. Fiindcă tot discutăm despre Jung, aș spune că inconștientul românesc, dacă există așa ceva, e marcat de oralitate și de realism. Adică de mimesis. Dacă ar fi scris în românește, Canetti și Bulgakov ar fi fost marginalizați. Ar putea fi subiectul ( atins de mine în mai multe rânduri) unui eseu care rămâne să fie scris. Preda va avea succes mai mare decât rafinatul Radu Petrescu, iar Barbu va fi mai gustat decât Ștefan Bănulescu, marele, unicul, incomparabilul prozator. Şerban Tomşahttps://www.blogger.com/profile/05403570576101472739noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3766631498086501572.post-85585200652610437782017-01-02T18:55:43.323+02:002017-01-02T18:55:43.323+02:00Hm, prefer de departe scriitorii de imaginație. Ar...Hm, prefer de departe scriitorii de imaginație. Argumente? Scriitorii au acces la un număr restrâns de experiențe. Scriitorii nu trebuie sa fie niște scribi care să relateze doar ce știu si văd. Scriitorii trebuie să inventeze lumi.Anonymoushttps://www.blogger.com/profile/02441425024390742618noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3766631498086501572.post-89126886147722842692017-01-01T19:35:23.511+02:002017-01-01T19:35:23.511+02:00Laura,
Mulțumesc. Este una dintre cărțile care m-a...Laura,<br />Mulțumesc. Este una dintre cărțile care m-au bulversat, cu toate că mi-a confirmat, pe alocuri, intuiții pe care le-am avut și eu. Țin minte că literatura m-a uluit în cu totul alte moduri. În adolescență, Portretul lui Dorian Gray mi-a contrazis tot ce știam despre artă și literatură. Mai târziu, Faulkner ( citesc acum Sartoris!) m-a uluit prin forța epică și prin tehnica narativă. Marquez m-a uimit prin noutatea lumii revelate, ca și scriitorii africani ( vai, cruzimea unor scene este greu de suportat!) sau cei niponi. Sunt autori care nu trebuie decât să relateze coerent ce au văzut și au auzit. Lumea în care au trăit și care le dictează cărțile este totul. Printre ei, Marin Preda al nostru.Şerban Tomşahttps://www.blogger.com/profile/05403570576101472739noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3766631498086501572.post-36458265987196770562017-01-01T17:24:19.580+02:002017-01-01T17:24:19.580+02:00Frumoasa prezentare! :-)Frumoasa prezentare! :-)Laurahttps://www.blogger.com/profile/03310390931538199451noreply@blogger.com