luni, 2 februarie 2015

primul maidanez al lui șerban tomșa ( un exercițiu)


îl văzusem în urmă cu două veri în urmă
era uriaș
alerga
prin grădini sărea
garduri
preocupat să găsească o firimitură
o bucată de pâine
ceva
ba chiar o coropișniță dezgropată de  pe cărările de
ardei
oamenilor le este milă numai de
câinii mici
dulăii sunt prinși în
capcane și li se sfărâmă captele cu
bâta sau sunt
împușcați
îmi era teamă de
el
l-am strigat
să se îndepărteze dar nu
m-a băgat în seamă
continua să alerge înfometat
într-o iarnă geroasă l-am văzut cu o labă sfărâmată
printre alți câini
tot el era cel mai semeț
pe urmă  în vară zăcea
acolo în grădină pe ierburi
și mi-a venit ideea să-i dau ceva să mănânce
să-i pun niște apă
așa a început să vină mai aproape de mine
la început se temea dar a prins
repede încredere și îi dădeam pâinea
direct în gură
continua să alerge să sară gardurile să
caute hrană
l-am văzut furând carnea de grătar
a unui vecin și am hotărât
să risc o mușcătură
am întins mâna și l-am
mângâiat
era foarte calm eu
tremuram și
i-am pus o zgardă de gât
muncisem mult pentru câinele ăla
tăiasem ramuri de arbuști și împrejmuisem
ceapa usturoiul și pomii puși recent ca el
să nu le distrugă
n-am fost lăsat decât să-l leg de un nuc în grădină însă
curând el a început să tușească
i-am luat antibiotice și l-am mutat
în curte
am muncit două zile cu
un vecin să-i fac
cușcă
are mare încredere în mine și nu-l cert când
mai face câte o boacănă
acum mă terorizează și din dragoste îmi
sfâșie hainele de pe mine
schiaună chiuie țipă când
mă apropii cu hrana
pe ăsta nu cred că-l voi putea sătura vreodată
nici el nu mă va părăsi suntem
cumva chit

6 comentarii:

stefan s. spunea...

Foarte frumos acest exercițiu liric cu maidanez!
Multă sănătate și spor la scris, domnule Șerban Tomșa!

Şerban Tomşa spunea...

Ștefan S.,
Vă mulțumesc, dar e doar un joc. Mă întreb deseori de ce scriem, pentru cine scriem. Aproape nimeni nu trăiește, la noi, din literatură. Cei mai mulți viețuiesc pentru literatură. Iar când artă nu e, nimic nu e.
Vă întorc cu drag urările.

Ryanna spunea...

Daca ar urma toti oamenii exemplul acestei povesti versificate,in mod sigur lumea ar exista altfel.Mai buna,mai inteleapta.
Din pacate majoritatea alearga spre Dumnezeu cerandu-i ajutor in clipele grele,iar cand se vad cu sacii in caruta cum se spune,uita de acesta crezandu-se ei insisi dumnezei.De ce nu gandesc precum dumnezeu atunci cand vad un animalut infometat care se uita cu ochi rugatori spre ei.(la fel cum ei se duc prin biserici la momente de cumpana)Nu inteleg ca pentru acestia, ei sunt Dumnezeu?
Pacat!

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
După primul maidanez a urmat al doilea, care murea de foame, plus altul care alesese să vină el direct la mine, plus două cățelușe, plus puzderie de pisici pe care le îngrijesc. Nu găsesc prin apropiere un cabinet pentru sterilizare, fiindcă pisicile au ajuns să fete de patru ori pe an! Așa ceva n-am văzut când eram copil și adolescent.

Ryanna spunea...

Am crezut ca doar eu am observat acest aspect la pisici.Chiar este de neexplicat ce se întâmplă cu aceste biete animale.Fată la fiecare sezon.Și eu am niște exemplare pe lâmgă bloc și o pisică ce mi s-a pripășit pe lângă geam de care nu mai scap de vreo 4 ani,nu se mai oprește din fătat.nu o bag în casă pt.că la bloc e mai greu dar mi-e milă de ea și-i dau mereu de mâncare.Știi ce am mai observat?Că motanii sunt mai agresivi ca niciodată.Mă trezesc de multe ori în noapte în niște zbierete înfiorătoare de pisici.Am crezut că cineva încearcă să le omoare.În zi însă am descoperit misterul.Câțiva motani mari pândesc biata pisică și o violeaza.Ea țipă după ajutor,dar în zadar.Oamenii din jur sunt nepăsători,ba mai și râd și-i mai și dau cu piciorul pe unde o prind.
La fel regret și eu,că nu există cabinet de sterilizare în zonă iar ca să o duc la resedinta de judet unde sunt astfel de cabinete chiar cu medici sufletisti,nu am transport.
De aceea nu înțeleg aversiunea unora față de animale și nepăsarea lor nu mai vorbesc de chinul la care le supun unii crezându-se ei dumnezei.Offf!

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
Cu pisicile și cu câinii se întâmplă ceea ce se petrece cu oamenii. Am ajuns niște maidanezi pe la ușile unor criminali. Nu vezi că nimănui, care deține o funcție importantă în stat, nu-i pasă decât de propriul buzunar?