Luna verde

În noaptea trecută, cerul a fost străbătut de o lună albă, neobişnuit de strălucitoare.
Am descoperit singur acest astru, pe la trei ani, încurcată în crengile unui prun bătrân şi am crezut că este o minge nouă, cumpărată de tatăl meu.
Am admirat-o decenii în şir, uimit de frumuseţea ei. ( În acelaşi timp, o stea mă urmărea pe mine şi se lipea de fereastra mea. Nu m-a părăsit nici până azi. )
Am văzut luni roşii, gălbui şi portocalii.
Dar cea mai frumoasă lună am văzut-o în dimineţile de toamnă, petrecute la Câmpulung Muscel, când eram soldat într-o unitate militară de vânători de munte.
Era o lună verde, plutind pe un cer roz.