vineri, 26 octombrie 2012

Hanul fără muşterii

Există o anecdotă în care reporterul unui ziar merge la Frankfurt am Main, în vremea când Goethe atinsese culmea gloriei sale, şi începe să o iscodească pe o bătrână.
- Mătuşico, o întreabă gazetarul cu şiretenie pe babă, mata ai auzit de doi îndrăgostiţi care se plimbau pe strada pe care ne aflăm noi acum ?
- Eeee, cum să n-aud, maică ? Ce, eu trăiesc pe sub pământ ? Chiar îi ştiu, i-am văzut cu ochii mei şi i-am admirat de multe ori, când treceau încet pe aici, discutând domol între ei, ca nişte tineri cumsecade ce erau. Dumneata mă întrebi de Lotte şi Goethe ! Ce înalţi şi frumoşi erau, maică !
- Şi mai ştii, mătuşico, ce s-a ales de ei ?
- Păi, maică, Lotte e tot aici şi e cunoscută în tot oraşul. Toată lumea o iubeşte şi o apreciază. Ea s-a măritat mai demult cu un ofiţer şi are patru copii, maică.
- Şi Goethe ?
- Să ştii că ăla nu era chiar de teapa lui Lotte ! Vedea cai verzi pe pereţi şi încerca, maică,  să-i pervertească sufletul bietei copile, citindu-i poezii nebuneşti ! Noroc că a dispărut din oraş şi de atunci nu mai ştie nimeni nimic despre el !
Cam la nivelul bătrânei care o admira pe Lotte se poartă uneori discuţiile în jurul scriitorilor români. Oameni care abia ştiu să silabisească îşi dau cu părerea oricând şi în orice împrejurare despre lucruri pe care nu le înţeleg sau nu le cunosc. Dacă un oarecare Gheorghe n-a auzit de Gellu Naum, marele poet nu există. Dacă aceluiaşi Gheorghe nu-i place un scriitor, acela n-are nicio valoare.
Într-o duminică mi-am revăzut un coleg de facultate, profesor într-o localitate situată în alt judeţ. I-am spus că nu-mi explic bine de ce autorii români de azi nu mai au cititori. O carte fără cititori e, în termenii lui Fielding, un han fără muşterii.( Mă rog, scriitorul englez se referă la un han plin de muşterii, care au dreptul să laude bucatele sau să le dea la dracu'. ) Hangiul şi-a pus la bătaie toată priceperea culinară, mâncărurile scot aburi, odăile sunt curate şi încălzite, dar niciun oaspete nu-şi face apariţia. Scriitorii români...
- Care scriitori români ? m-a întrerupt înfuriat tovarăşul meu.
Să îl numim L.
- Marii scriitori de azi, am îngăimat, neplăcut surprins.
- Ei, află, prietene, că azi nu mai avem scriitori, avem căcănari şi obsedaţi sexual ! E o criză a valorilor cum nu s-a mai pomenit ! Ăştia...
- Dă-mi voi, m-am înfuriat eu, nu-ţi permit, mă-nţelegi, să spui despre confraţii mei aşa ceva ! Ce spui tu e doar o opinie. Şi încă una deplasată ! Mă rog. Eu întrebasem de ce nu sunt citiţi autorii de azi.
- Păi, tocmai d-aia, că scriu prostii ! E o reacţie de respingere de către oamenii culţi a pornografiei turbate care se practică azi ! Eu, de pildă, n-am mai citit o carte de ani de zile. Fiindcă n-am ce !
Pe vremuri, L. citea cam o carte la patru-cinci luni. Prefera basmele lui Ispirescu. Acum venise să mă viziteze şi nu-l puteam jigni.
- Dă-mi voie...
- Ba nu-ţi dau deloc !
- Stai, bă, să zic şi eu ceva ! Ai înnebunit ? Avem o mulţime de prozatori mari. Uite...
Şi i-am recitat o listă lungă din care nu lipseau  cei mai talentaţi romancieri de azi.
- Fii serios, a zis L., ăştia scriu numai porcării.
- I-ai citit ?
- Nu, dar de ce să-i fi citit ? Se compară ei cu Rebreanu ?
- Rebreanu e Rebreanu, i-am replicat eu, dar nu mai putem să scriem ca el.
- Se-nţelege, dar nici chiar aşa ! Şi mi-am adus aminte că am citit ceva de ăla cu care ai început...
- Aldulescu ?
-  Da.... ( Nu reproduc opinia lui L. despre Radu Aldulescu, de teamă ca unii binevoitori să nu o pună pe seama mea ! )
- Horia Gârbea ? am îndrăznit.
- ...  (Din motivul arătat mai sus, nu voi transcrie nici consideraţiile pe care Horia Gârbea i le-a inspirat lui L. )
- Dar Mircea Cărtărescu ?
- Ăla, mă ?.... ( Din aceeaşi pricină voi trece sub tăcere cuvintele pe care L. le-a rostit la adresa lui Cărtărescu. )
- Poate îţi plac poeţii. Avem cel puţin patruzeci care merită tot ce este mai bun.
Am rostit vreo cincizeci şi şapte de nume.
- Rahat ! Ce e cu ăştia ? Nici n-am auzit de ei !
- Cum să n-auzi ? Şi dacă nu i-ai citit, cum îţi permiţi să-i judeci ?
- Cum să nu-i judec, bă ? Eminescu a creat limba literară ( idee aflată în toate manualele - n. m. ) şi nu se credea Gheorghe Dracu', cum fac ăştia ! E criză, prietene, e o criză fără precedent !
Şi dă-i, şi dă-i.
M-am certat serios cu L. şi am ajuns să ne aruncăm cuvinte grele. După ce mi-a spus că scribălăii de azi sunt caracterizaţi de... un manierism puturos ( ? ), i-am comunicat că nu are în cap decât nişte varză murată în vodcă. Mi-a aruncat o privire asasină, s-a ridicat şi a plecat fără să-mi strângă mâna.
Am regretat că mă apucasem să vorbesc cu L. despre literatură.  Nu puteam, m-am gândit ca prostul,  să aduc vorba despre fotbal, politică etc ?  Te pomeneşti însă că tot la ceartă ajungeam !
Am rămas cu un gust amar şi m-a durut capul două zile.
Dar tot nu mi-e clar de ce nu mai avem cititori.

13 comentarii:

val spunea...

sad but true....

Camelia Săpoiu spunea...

În preajma unui opt martie, o colegă de cancelarie înşira nenumărate posibilităţi pentru "cel mai potrivit cadou" pentru educatoarea fiului său: parfumuri, eşarfe, poşete, cosmetice, curele, mărgele ... Aştepta sugestii pentru a-şi completa lista. "Da' o carte nu poţi să-i iei?" întrerup eu ampla enumeraţie.
Colega a râs. A considerat că am făcut o glumă bună.
Nu e răspunsul la ce te întrebi, dar mi-am amintit întâmplarea.

Horia Gârbea spunea...

Vă mulțumesc că nu ați citat opinia prof. L. despre mine. Dar, oricum, e mai bine să te înjure cei care nu te-au citit decît să o facă, în cunoștință de cauză unii care te-au citit! :)

Ryanna spunea...

iar intervin ca soacra:))
nu sunt cititori nu din motivele lui "dumisale"de mai sus..ci ptr.că:trecem printr-o criză financiară fără precedent...ptr.că poverile casnice ne omoară,ptr.că în majoritate familii există cineva fără venituri care trebuie susţinut,ptr.că timpul ce ne mai rămâne îl umplem cu grijile zilei de mâine..ptr.că,între un supermarket şi o librărie ,vom alege pe primul deoarece am devenit vânători de promoţii şi nu numai...ptr.că mai nou ca meserie "nobilă" a apărut mass-media care face furori în rândul adolescenţilor şi nu numai cu "vedete"fel de fel,ce duce la o gravă denaturare a societăţii..etc.etc...
pe mine mă sperie O.T.V.-izarea canalelor tv.care difuzează ce difuzează...nu-mi plac cele de tip,X factor sau Vocea României unde văd mii şi mii de tineri care visează să ajungă staruri peste noapte ptr.că aşa e mai uşor să câştige bani..şi atunci despre care cititori vorbim?..
posibil totuşi cu timpul să se aşeze lucrurile şi pe la noi aşa fel încât scriitorii să fie scriitori,fără a mai ocupa şi alte funcţii cum sunt de pildă actorii sau muzicienii ..iar cei care acum îşi construiesc vile să fie şi ei ca în nostalgicul Dallas,să-şi amenajeze biblioteci elegante care vor goli librăriile de cărţile scriitorilor adevăraţi..

Şerban Tomşa spunea...

Val,
e foarte trist. Dacă, nici într-o profesiune care presupune lucrul cu cărţile nu se citeşte, ce pretenţii să mai avem de la alţii ?

Şerban Tomşa spunea...

Camelia,
îmi este atât de familiară atmosfera pe care o evoci ! la noi însă e sărăcie şi atenţiile se reduc la un buchet de flori sau un deodorant. :)

Şerban Tomşa spunea...

Maestre Horia Gârbea,
:)
Cred că aveţi dreptate. Cei care înjură un scriitor fără să-l citească sunt români adevăraţi. Judecă lucrurile fără să le cunoască. Cei care îl înjură pe un autor de valoare după ce l-au citit nu se pricep la literatură, deşi au exact impresia inversă, sunt mărginiţi şi ăştia se ţin scai de poeţi, prozatori şi dramaturgi. Imaginaţi-vă că un cetăţean, care n-a citit nicio poezie modernă până la 65 de ani, iese la pensie şi se apucă să citească textele celor mai buni poeţi de azi, printre care vă număraţi . Ce-ar înţelege el din minunatele poeme ?

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
ai dreptate că femeile au multe de făcut şi timp puţin. Culmea este că tot ele citesc mai mult - desigur, cu excepţii ! - şi înţeleg mai mult dintr-un volum decât bărbaţii. :)

Aris spunea...

Pentru ca nu sunt reclame cu "scribalaii" recenti, pentru ca nu sunt emisiuni serioase in care sa vina autorii sa si expuna creatiile, pentru ca e greu sa citesti si sa astepti bucuria de la sfarsitul cartii este mai simplu sa casti gura la un televizor care ne imbecilizeaza.

Acum cateva zile o doamna din orasul meu tocmai iesise de la o televiziune locala unde inregistrase o emisiune. Avea in brate un buchet mare de flori si doua carti. La primul cos de gunoi a aruncat pachetul cu carti. Fiind la cativa metri in urma ei, am luat pachetul din gunoi si acum citesc "Frumoasele straine" a lui Cartarescu (un scriitor care pe mine nu m a impresionat niciodata) si imi place chiar foarte mult, iar in asteptare am Poemele lui Voiculescu.

Trist, nu i asa?

Aris spunea...

Vasile Voiculescu

Şerban Tomşa spunea...

Aris,
incredibil ! Doamna venea de la o emisiune literară !
Păi, dacă emisiunile respective nu sunt făcute de cine trebuie ( atenţie, la TVR CULTURAL erau nişte profesionişti, dar postul a fost desfiinţat ! ), o apariţie acolo n-are nicio relevanţă. În plus, fiecare telespectator înţelege cât îl duce capul. După părerea mea, scriitorii îşi pierd prea mult timp şi energie ( aşa cum fac eu cu şcoala, dar acolo am slujba ! ) prin tot felul de întâlniri publice şi prezentări de cărţi. Dovadă că acestea nu au urmări este chiar gestul femeii de care pomeneai. Dacă banii respectivi ar fi băgaţi în nişte clipuri tv bine făcute sau, pur şi simplu, în nişte afişe, cu texte scurte, dar puternice, cărţile s-ar vinde mai bine.

Aris spunea...

"Doamna" moderase o emisiune literara, asa este!La tvr cultural erau prezentati foarte putini scriitori tineri, sa cred ca functiona sistemul relatiilor?,si orele de difuzare erau cam nepotrivite. Totusi era singurul post tv care facea ceva in domeniu.(sa nu uit pro tv care mai are 10 minute cu Dan C Mihailescu)
Cu tristete spun ca in Romania se citeste putin, foarte putin si in general literatura straina.

Şerban Tomşa spunea...

Aris,
cum o fi moderat femeia aia o emisiune culturală ? Precis era protejata vreunui membru de partid !
Să ştii că orice confuzie cu alt Voiculescu este exclusă, deşi pe vremuri Geo Dumitrescu publica, la poşta redacţiei, poeziile unuia care semna...Dan Voiculescu ! :)