luni, 6 octombrie 2014

Apocalipsa planurilor de viitor


     Prieteni încă tineri își fac griji pentru viitorul lor și al copiilor lor. Unii sunt siguri că nu vor trăi să mănânce o pensie. Alții sunt de părere că vor dispărea și pensiile.
     Îmi amintesc că Evul Mediu a fost perioada contrastelor extreme. Suntem încă uimiți de sărăcia lucie a oamenilor simpli și opulența orbitoare a marilor familii nobiliare. Erau ființe umane care aveau toate drepturile și altele care n-aveau decât obligații. În aproape o mie de ani mai nimic nu s-a schimbat. Cine e sărac poate muri de inaniție. Cine fură ia tot. Fără milă. Fără scrupule. Fără creier. S-au inversat numai rolurile și se vede asta și din faptul că arta este exorcizată prin înfometare. Trăim un Ev Mediu pe dos. Nobilii sunt pe cale de dispariție, iar urmașii robilor de odinioară au pus fundul pe pungă. Nimic nu mai scapă din ghearele lor, devenite adevărate găuri negre financiare. Ăsta ar fi capitalismul românesc.
 În ultimii patruzeci de ani, animalele sălbatice de pe planetă au dispărut în proporție de 52%.  75% dintre vietățile acvatice s-au volatilizat. Din apa dulce, că oceanele nu cred că au putut fi monitorizate. Acolo, moartea a făcut pagube incomparabil mai mari. Oamenii au omorât aceste făpturi, le-au vândut, le-au tocat, le-au mestecat, le-au digerat și au defecat. Nu mai punem la socoteală zecile și sutele de  miliarde de animale domestice crescute și îngrășate pentru a fi hăcuite. Viața creată de Dumnezeu a fost transformată în conturi bancare astronomice și în munți de fecale.
O bulimie monstruoasă a pus stăpânire pe omul modern. Pădurile sunt rase în disperare. Nu mai știu câte hectare de pădure se topesc în fiecare secundă, în jungla amazoniană și peste tot în lume. Nu cred că vom ajunge să ne mâncăm între noi, fiindcă atmosfera nu va mai fi, iar frigul cosmic ne va liniști definitiv, ca pe niște paraziți care își distrug definitiv gazda, chiar dacă după aceea pier și ei.
Și atunci la ce bun să ne mai facem probleme pentru viitorul care ne așteaptă după colț?

5 comentarii:

Ryanna spunea...

offff!..mare adevăr!..dar aş fi vrut totuşi şi puţin optimism ...oricât de lucizi am fi ,ştim,speranţa moare ultima:)
apoi nu cred eu că marele creator al lumii ne va lăsa chiar aşa de capul nostru..la anumite perioade istorice omenirea a avut parte şi de miracole..

Augustin spunea...

Dragă Şerban, aş vrea să te cert pentru viziunea ta sceptică, neagră, crepusculară. Aş vrea să te cert, dar nu pot din simplul motiv că ţi-o împărtăşesc.
Aştept pe altul să te certe, să ne certe.

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
Planetele mai și mor. Despre specii ce să mai vorbim! Creștinismul a încercat să-i facă pe oameni mai buni, dar tot nesătui suntem, tot turnători și mincinoși, tot leneși. Ba unii dintre noi le retează gâturile altora, așa cum fac cu berbecii. La ce să mai sperăm? Dacă
în acest moment ar fi oprite toate industriile poluante din lume, ar trebui să treacă șaizeci-șaptezeci de ani pentru ca natura să înceapă să-și revină.

Şerban Tomşa spunea...

Maestre DAD,
Îmi pare rău că n-am putut pune niciun pic de umor în rândurile de mai sus. Numai amărăciune și disperare, care nu dau bine, nu-i așa, într-o lume modernă, bazată pe sudalmă, violență și bătaie de joc. Mă gândeam că te-oi vedea față către față, cum zici Domnia Ta, până a nu muri. Acum îmi dau seama că șandramaua socială se va dărâma repede peste noi și ne va prinde dedesubt. De aceea ar fi bine să încerc a te întâlni la vară.

Dan Dobos spunea...

Cred si sper ca planeta Terra se va salva singura. Este singura sansa. Cit ne va costa? Nici nu vreau sa ma gindesc dar nici nu conteaza - pretul va fi unul echitabil.