A cincea scrisoare de la Manuel Angelescu

5. "Alfabetul lui Dumnezeu"

Intr-o seara a anului 1893, in Detroit, un functionar care lucra pentru o companie de carbune a vazut trecind pe strada, cu mare zgomot, o masinarie ciudata, cu roti de bicicleta. Brusc, a avut o presimtire. Intr-un fel, stia ca era vorba de o inventie cu perspective de viitor. Si-a scos imediat toate economiile sale de-o viata, o mie de dolari, si le-a investit in compania inventatorului, ignorind batjocurile expertilor, care sustineau ca acel obiect bizar nu va fi niciodata agreat. Circa 30 de ani mai tirziu, si-a vindut actiunile de la compania automobilistica Henry Ford pentru suma de 35 de milioane de dolari.
Ce l-a impins pe modestul anonim catre succes, impotriva logicii si anticiparilor? Doar increderea in vocea interioara, pe care psihologii o numesc intuitie. Inspirat la randul sau, ilustrul scriitor brazilian Paulo Coelho a comparat-ometaforic cu un "alfabet al lui Dumnezeu".
Filosofia germana, care s-a ocupat mai mult de intuitie, a definit-o evaziv ca “ceva care ne vine in minte de nicaieri” (“Einfall”).

Observatiile stiintifice au constatat ca intuitia este mult mai activa la varsta copilariei si se estompeaza odata cu maturizarea, prin disciplinarea mentala si autoritatea ratiunii.
Psihoterapeutul Carl Gustav Jung (1842–1896), care i-a datorat intuitiei un rol insemnat in cercetarile sale, era de parere ca "Intuitia este, probabil, cel mai inalt nivel de inteligenta si cea mai valoroasa forma de gandire creativa."

In consonanta cu opinia lui Jung, psihologul germanGerd Gigerenzer (n. 1947), castigator a numeroase premii pentru cercetari in domeniul stiintelor comportamentale, afirma, intr-o carte dedicata fenomenului (Intuitia. Inteligenta inconstientului) ca "intuitia este cea mai inalta forma de inteligenta".

Matematicianul si fizicianul Henri Poincaré  (1854-1912), despre care s-a spus ca ar fi fost ultimul savant susceptibil de a fi cunoscut matematica timpului sau in totalitatea ei, proclamaprin experienta sa: "Bazati pe logica, dovedim, dar prin intuitie, descoperim".

Cu autoritatea de care se bucura, Albert Einstein (1879 - 1955) ii conferea si el intuitiei locul cel mai inalt : "Mintea intuitiva este un dar sacru, iar mintea rationala ii este servitorul devotat. Noi am creat o societate care onoreaza servitorul si uita darul." Istoria culturii dovedeste ca marile opere de arta si marile descoperiri au fost, mai intai, intuitive.

Se spune ca chimistul rus Mendeleev (1834 - 1907), cand renuntase la munca sa pentru gasirea unui tabel periodic al elementelor pentru ca nu progresa, a fost vizitat de intuitie in timpul somnului, care i-a aratat un tabel “in care toate elementele s-au asezat corect”. La trezire, a desenat tabelul visat si inventia era gata. Mozart si Balzac spuneau si ei ca zeii ii inspirain somn.Exemple asemanatoare sunt multe.

In cartea unui prieten, profesor de referinta in judetul Teleorman (Sa calatorim prin universul matematic), este mentionat un exemplu "de varf" in domeniul matematicii:
"Vorbind despre intuitie, n-am putea omite exemplul fabulos al matematicianului indian Srinivasa Ramanujan (1887-1920). Provenea dintr-o familie saraca si a primit o educatie modesta. A invatat mai mult singur matematica si a fost izolat de curentul vietii academice. In ciuda pregatirii lui neconventionale, a intuit si a prezentat cateva mii de enunturi (formule si teoreme), unele fara demonstratie, de cel mai inalt nivel, pe care pur si simplu le “simtea”. Renumitul matematician englez Hardy declara: 'Niciodata nu am mai vazut ceva la fel pana acum'. Hardy abia a putut sa demonstreze cateva din teoremele lui Ramanujan, folosindu-si vastele sale cunostinte de matematica, dar altele l-au invins complet."

Facultatea intuitiva a fenomenalului matematician devenise anecdotica: interesandu-se de numarul unui taxiu, in care circula impreuna cu profesorul Hardy, de la Cambridge, i s-a raspuns 1729. Imediat, Ramanujan a exclamat: "Ce numar frumos, e cel mai mic numar care sa reprezinte de doua ori suma a doua cuburi". I-a luat sase luni lui Hardy sa demonstreze aceasta afirmatie.

(Intr-o viata atat de scurta, de doar 32 de ani, geniul acestui tanar, sarac si nescolit prin universitati, a fost atat de miraculos, de vast si de interesant, incat voi incerca sa sa-i dedic un moment special.)
Nikola Tesla (1856 – 1943), un alt fenomen al maiestriei intuitive, recunostea ca toate inventiile lui s-au datorat perceptiilor extrasenzoriale: vizualiza mental obiectul dorit, facea adaptari si imbunatatiri, apoi il punea in functiune tot mental, pana cand totul era fara cusur. Si rezultatul practic era intotdeauna sigur.

Prevalenta intuitiei in lumea ideilor si descoperirilor este evidentiata din nou in cartea amintita mai inainte: "Un argument stiintific in favoarea intuitiei aduce medicul Hans Selye (1907-1982), cel care a pus in circulatie notiunea de stress. El a fondat si renumitul Institut Canadian pentru Stress, impreuna cu Alvin Tofller -  celebrul viitorolog. Selye a scris, printre alte lucrari, si o carte interesanta despre intuitie, De la vis la descoperire, tradusa si in limba romana. In carte sunt intervievati 60 de laureati ai premiului Nobel, care marturisesc ca marile lor descoperiri le-au facut in vis sau intr-o stare de semitrezie."

Pare paradoxala, dar nu este nici mai putin adevarata, nici mai putin esentiala observatia adaugata mai departe: "Motivul pentru care majoritatea oamenilor de stiinta nu sunt creativi nu este lipsa gandirii, ci tocmai faptul ca nu stiu sa se opreasca din gandire."

Intuitia, trebuie sa recunoastem, estecea mai subtila si poate cea mai enigmatica ipostaza a mintii umane. Ca sa-si faca simtita prezenta, sporavaiala gandurilor trebuie sa inceteze. Dar pauzele gandirii sunt atat de rare si insolite, undeva pe la intalnirea mintii cu spiritul.