miercuri, 29 decembrie 2010

Cu cine aș vrea să mă mai întâlnesc

Cu un prieten care mă striga cu un nume rusesc, împrumutat dintr-o povestire a lui Cehov.
Cu Ion Caramitru plecat la plimbare, prin zăpadă.
Cu niște copii care se duc la bibliotecă.
Cu femei care seamănă cu cărțile bune - tăcute, stranii, inteligente, emanând viață - și care nu vor decât să fie...citite și înțelese.
Cu Candide al lui Voltaire, înainte ca personajul să-și cumpere o fermă și să se apuce de grădinărit.
Cu necunoscuți care nu știu nici măcar unde se duc.
Cu mine însumi, tânăr și îndrăgostit...

24 de comentarii:

Anton spunea...

Vă doresc să aveţi parte în cele mai diverse forme de aceste întâlnri - precum şi de altele la fel de incitante - şi să vă bucuraţi de ele din plin!
Pe de altă parte, nu că aş avea capacităţi premonitorii, însă pot să prevăd faptul că după ce v-aţi întâlnit cu onorabila doamnă Ciomboaica, vă veţi întâlni şi cu neobosiţii Dorinel şi Ţonţi. Sper să vă producă nu numai o bună impresie, ci să vă şi înveselească.

Cristi spunea...

Ce frumos! :)

karina spunea...

Cate dorinte:))Cine stie..poate iti vor fi indeplinite...

george geacăr spunea...

scrie "cu cine n/as vrea sa ma intalnesc", sa te vad...

Şerban Tomşa spunea...

Marin Anton,
de mai multă vreme nu mai am parte de întâlniri fericite decât cu personaje literare... :)
Vă mulțumesc pentru „ajutor”.

Şerban Tomşa spunea...

Cristi,
mulțumesc... :)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
în general, mi se cam îndeplinesc pe invers... Așa sunt eu, norocos... :)

Şerban Tomşa spunea...

George,
m-ai prins... :)
Adevărul e că am ajuns într-un moment, de neimaginat pentru mine cu ani în urmă, când lista celor cu care nu aș vrea să mă mai întâlnesc este mai mare decât cealaltă... Ce vrei, trăim printre caractere minunate...

Blue Freedom spunea...

"Întâlnirea" ca o simplă trecere sau ca un recurs la amintire?
Fără interacţiuni?
Hmmm,mi-e familiar tiparul acesta.
:)
Pătrund tiptil pe pagină, mă bucur de cuvintele pe care le-ai aşternut, apoi dispar repede şi fără zgomot.
Ca un hoţ de frumos. Dacă această categorie de hoţi nu există, atunci... tocmai am inventat-o.

La mulţi ani, domnule Şerban Tomşa.

karina spunea...

Nu se stie niciodata:))

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
și eu mă bucur când îmi „vorbești”...
Poate că ne vom întâlni odată și odată, peste nu prea mulți ani, toți prietenii de pe net... :)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
să te audă zeii... :)

Nima spunea...

La multi ani !
>:d<

Blue Freedom spunea...

Ai fi surprins dacă ai şti de câte ori am scris comentarii pe care nu le-am postat niciodată. Şi nu doar la blogul domniei tale.
Aveam... Am (încă!) o mulţime de astfel de fişiere, chit că periodic mă supăr pe neputinţele mele şi mă pedepsesc ştergând fără milă "producţiile" respective.
De aceea spuneam că "vorbitul" meu seamănă cu întâlnirile despre care ai scris. Sunt simple "treceri", ca derularea unui film mut alcătuit din gânduri, amintiri şi nostalgii.
:)
Da, poate...

pandhora spunea...

cred ca intalnirea cu noi insine e uneori cel mai greu de realizat...se intampla sa ne facem ca nu ne vedem :)
un An Nou bun si frumos va doresc !

Şerban Tomşa spunea...

Nima,
LA MULȚI ANI ȘI FEICIȚI ANI ! :)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
„ȘI FERICIȚI ANI !”

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
fii mai îndrăzneață. Noi, prietenii tăi, îți suntem aproape. Oh, întâlnirile fericte... Există așa ceva ?

Şerban Tomşa spunea...

Pandhora,
excelentă observație... De fapt nu putem ieși din noi înșine, nu putem sări peste umbra noastră, trăin numai între granițele trasate de creierul nostru...
LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI !

gabi c. spunea...

Cu Candide al lui Voltaire, înainte ca personajul să-și cumpere o fermă și să se apuce de grădinărit.

Cu mine însumi, tânăr și îndrăgostit...
Cred ca ati spus acelasi lucru in doua moduri diferite. Eu vreau sa il intalnesc pe Candide dupa ce a cumparat ferma.E mai intelept.

xia spunea...

:)
"Diana, sagetile da-mi-le...
cu arcul poti sa te joci
in piroga cea mica,
pana la mal..."
Vise-mplinite Serban! Macar asta nu ne poate lua nimeni... visarea...

Maria Postu spunea...

Mi-aduc aminte de acea intalnire dintre Petrini si misterioasa Matilda, fascinanta necunoscuta pe care credea ca n-o va mai vedea niciodata(si care a deceptionat atat de mult)...Uneori e mai bine sa ramai cu nostagia unei intalniri cu misterul decat cu certitudinea unei deceptii.

Şerban Tomşa spunea...

Maria Postu,
și eu m-am întâlnit cu o Emilie minunată, pentru care nu prea am avut ochi, și cu vreo trei Matilde care mi-au scurtat viața... :)

mariapostu spunea...

Imi cer scuze daca par insistenta,(presupune ca am batut cat mai incet posibil la usa ta virtuala), voiam sa-ti semnalez cat mai discret posibil acest text al meu...Parca are aceeasi idee, nu?

http://mariapostu.wordpress.com/2009/11/26/intalnire-cu-tine-insuti/