Sunt oameni cu care mă întâlnesc numai primăvara : niște bătrâni vioi și bucuroși că au scăpat din ghearele veșniciei.
Vara mă întâlnesc, fără excepție, numai cu copii.
Toamna mă întâmpină niște necunoscuți misterioși, grăbiți, care nu mă bagă în seamă. Am observat însă că se ignoră și între ei.
În schimb, iarna drumurile și pârtiile mi se întretaie cu bărbați puternici și femei fascinante, în legătură cu care sunt convins că nici nu există.
22 de comentarii:
acum se explică f uşor de ce nu ne-am mai întâlnit din 1984: nu mă încadrez la niciuna din categoriile de care vorbeşti.
ar trebui al cincilea anotimp, poate
Serban, iarna te intalnesti cu oamenii de zapada:)
Cred ca tu poti face un anotimp pentru fiecare dintre noi...
Anotimpul meu preferat este doar " zapada " :))
George,
da, cu prietenii mă întâlnesc în al cincilea anotimp, într-un asfințit cu arome nici de toamnă, nici de primăvară și cu lumină nici de vară, nici de iarnă...
Karina,
sunt invenția lucrurilor inventate de mine... :)
Celestine,
HE,HE, HE... :)
Te voi urmări.
Alice Georgiana,
poate că ar fi cazul...
Îți mulțumesc.
Ținem legătura.
Scriu ca unul dintre cei mai puternici, atavici, primitivi, erotici, decadenţi, lunatici...
"Toamna mă întâmpină niște necunoscuți misterioși, grăbiți, care nu mă bagă în seamă. Am observat însă că se ignoră și între ei."
foarte pătrunzătoare frază. Bine clasată în repertoriul toamnă.
Superb, se vede ca dvs. sunteti in primul rand scriitor si abia apoi bloger! :)
Schorchfield,
mulțumesc. Toamna asta mi-a adus ghinioane...
El Desdichado,
și dumneavoastră sunteți la fel... Îmi face plăcere să vă citesc. Iar pe viitor vă rog să folosiți singularul... :)
Şerban
îţi doresc să treci, să depăşeşti, să ocoleşti chiar, toate evenimentele nefaste; iarna sărbătorilor să te bucure!
Scorchfield,
îți mulțumesc și îți îmtorc urările... :)
Genială postare, mai ales finalul. E de fapt o proză scurtă. Sau un poem. Nu mai adăugați nimic, că o stricați.
Îmi amintește de Italo Calvino oarecum și, cumva, și de unele fragmente mai lirice ale lui Călinescu din cronicile mizantropului. Păi nu v-am zis eu că aveți talent!?
Maestre Horia Gârbea,
vă mulțumesc... :)
de acord cu h.g. - mai ales cu 'miniatura' si finalul perfect! :)
Cea mai misterioasă și totuși NEașteptată întâlnire va fi pentru noi toți cea de peste multe primăveri-veri-toamne-ierni,după ce se vor fi terminat toate întâlnirile realității.
in general nu stiu cum se face, dar cele mai interesante persoane mi se intampla sa le intalnesc iarna ... asta probabil pentru ca manusiile stiu mai bine decat noi cu cine vor sa se ia de mana :)
Fanfan,
aș vrea să să mă simpatizeze mănușile tale... :)
Poezieevelics,
da, sunt înfiorat.
Dar nevăzutul este prezent peste tot în existența noastră. Suntem văzuți și auziți... Așa cred. Așa sper...
Cateodata mi se intampla sa nu fie nimeni pe strada, exact ca faza aia din Fragii Salbatici.
Anayana,
ce frumos... :)
Trimiteți un comentariu