miercuri, 13 aprilie 2011

Un nou roman

Radu Aldulescu scria că nimic nu te obosește mai mult decât scrierea unui roman. El, care a făcut o mie de meserii și a făcut cu mâna lui cam tot ce poate face un om care trebuie să-și câștige existența.
Citeam, cu mulți ani în urmă, în memoriile nu mai știu cui : „L-am văzut pe Andre Malraux. Scrisese romanul Speranța.” Memorialistul vedea scrierea romanului mai importantă decât întâlnirea cu Malraux. Scrierea unui roman, bun sau prost, înseamnă crearea unei lumi. De aceea Camil Petrescu considera că, dacă poeții pot avea un serviciu, romancierii și dramaturgii sunt atât de prinși de lumile pe care le creează, încât le imposibil să aibă și slujbă. Sigur, aș amenda părerea lui Camil, considerând că și poeții sunt prizonierii propriilor plăsmuiri și sunt incompatibili cu programul de lucru al unei instituții. E convingerea mea.
Dar în România poți fi orice un geniu, rămânând un muritor de foame, dacă nu ai o funcție pe undeva ori un locșor cald, în vreun partid politic. Nu contează că ești mediocritate, dobitoc sau un om inteligent. Să fii prins într-o plasă de relații. Asta e totul.
Am mai terminat un roman. Ideal este să lucrezi, la o carte de acest tip, mai mulțin ani. Și nici atunci nu ești sigur că ai desăvârșit-o. Mereu îți spui că încă n-ai scris cel mai bun roman. Cel mai valoros e mereu următorul.
Constat însă că pe măsură ce trec anii, ne gândim tot mai mult la cititori. Îi menajăm și le facem sarcina mai ușoară. Poate că marele defect al prozatorului român este că nu se gândește decât să facă o impresie cât mai bună criticilor literari. Să scrie dens, cu relief artistic puternic, cu priză puternică la lumea pe care o inventează, fără să se teamă că omul care deschide cartea s-ar putea plictisi.
În copilărie și în adolescență nu terminam de citit o carte până nu găseam alta, cel puțin la fel de interesantă, în al cărei univers protector să mă pot refugia. Acum nu pot termina de scris un roman până ce nu încep altul, care, mi se pare, va ieși mai bun. Insuportabilă realitate !
În august, anul trecut, am scris ultima propoziție a cărții. De atunci, din dorința de a face textul cât mai coerent, cursiv și accesibil, am tot operat modificări benefice, zic eu, pentru text. Nu vreau să mai pățesc ce s-a întâmplat cu Ghețarul. Am crezut că redactorul, un critic literar eminent, va scoate tot balastul din ce am scris, iar Domnia Sa a tăiat toate cuvintele care începeau cu „p”, răpind bruma de farmec oral pe care îl avea romanul și a lăsat totul baltă. Un puseu de depresie m-a prins tocmai când trebuia să dau „bun de tipar” . Acum am vrut să nu las nimic la voia întâmplării. E un op care, după părerea mea, poate fi citit foarte ușor de un om normal. Am încercat, de asemenea, să dau adâncime viziunii romanești, pentru a nu mă face, vorba lui Breban, de căcat. Ușor, ușor, dar nici chiar așa. Și mai e ceva. Un romancier nu trebuie să fie uluitor pe fiecare pagină, precum Mateiu Caragiale : construcția, viziunea de ansamblu contează..
Acum s-a terminat.
Să văd la ce editură îl voi publica.

38 de comentarii:

Blue Freedom spunea...

Felicitări!
Cum se numeşte?
:)

Liviu Drugă spunea...

Ma bucur atat de mult ca ai putut sa ii dai de capat, sa il termini. Asa ma bucur, de parca eu l-as fi terminat. :) Serios!

Abia astept sa il/te citesc!!!

Şerban Tomşa spunea...

Liviu,
ți-am spus eu că suntem frați. :)

Blue Freedom spunea...

:(
Ar fi foarte urât. Dar îi poţi schimba culoarea vesmântului.
:))
(Am glumit, sper să nu te superi pe mine.)

Cred că e prematur să aproximezi data apariţiei, nu?

Liviu Drugă spunea...

Serban,

Frate, :) nu uita sa ne spui si la ce editura va aparea, sa grabim nitel lucrurile pe la domniile lor :)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
:)

Şerban Tomşa spunea...

Frate Liviu,
asta e, că încă nu știu la ce editură va apărea. :)

pantacruel spunea...

felicitari serban!
ma bucur enorm mult pentru tine, ma bucur si mai mult pentru bucuria ta! si astept sa-l (re)citesc cu mare bagare de seama.

sper ca esti bine!

isuciu spunea...

O veste foarte buna. Felicitari !

Anton spunea...

Încă o dată, felicitări!
Acum nu vă mai rămâne decât să aveţi inspiraţie la alegerea cât mai fericită a editurii. Una care să vă asigure un tiraj mai substanţial decât cele opt sute de exemplare, cel de care s-a bucurat "Gheţarul".
În acelaşi timp, mă gândesc că CR ar putea "să se rişte" cu o reeditare a "Gheţarului", dacă tot i s-a epuizat tirajul anterior. Aşa că o "ediţie a doua revăzută" - după cum spuneaţi că aţi dori - mi s-ar părea un gest cât se poate de firesc din partea CR.
Oricum, baftă mare şi mult spor în continuare! (Uite că am ajuns să fac versuri, mai ceva ca jupân Jourdain proză!)
Şi o întrebare: v-aţi hotărât cum se va numi noul roman? Mie mi se întâmplă cel mai adesea să termin de scris o carte, dar să nu mă stabilesc ferm asupra unui titlu. Nu ştiu cum stau treburile în cazul domniei voastre, însă sper că dumneavoastră sunteţi mai hotărât şi mai limpezit în această privinţă ca mine.

msr spunea...

Succes la publicarea noului roman !
Ultimul cuvint ("bun de tipar") trebuie sa il aiba intotdeauna autorul.
Acum ca ati spus-o d-voastra, o sa o spun si eu: farmecul oral este exact ce ii lipseste romanului "Ghetarul".
Nu trebuia sa ii dati "bun de tipar" in forma redactata.
Am mai intrebat si alta data: pe cind o reeditare in forma originala ?
Si apropo, se vede ca nu este deloc bine ca redactorul unei carti sa fie "un critic literar eminent".

Şerban Tomşa spunea...

Panta,
îți mulțumesc. Aș vrea ca viitorul să fie și de partea noastră. :)

Şerban Tomşa spunea...

Ioan,
îți mulțumesc și îl aștept și eu pe al tău. :)

Şerban Tomşa spunea...

Marin Anton,
am impresia că editurile îmi vor da suficient răgaz pentru a mai face niște schimbări și, eventual, pentru a renunța să-l mai public. :) Cei de la CR mi-au comunicat că nu s-a vândut mai mult de jumătate din tiraj ! În plus, ei sunt acum în mare criză.
Vă voi comunica titlul pe mail. Adevărul e că am ezitat mult înainte de a-l stabili definitiv.

Şerban Tomşa spunea...

MSR,
vă mulțumesc pentru urări și pentru subtilele observații făcute la adresa Ghețarului. Aveți dreptate. Și ar mai fi câte ceva de spus în legătură cu construcția romanului.
Iar pe critici e greu să-i eviți. :)

andreea toma spunea...

Cred ca nu doar scriitorii, ci orice artist are nevoie a se dedica deplin creatiei sale...practicarea unei alte meserii, in paralel, ii rapeste din puterea de concentrare, din timpul in care ar putea crea. Caci inspiratia nu vine la ore fixe, nu asteapta terminarea programului de lucru. In plus, oboseala acumulata la serviciu, problemele de munca i-ar stavili puterea de creatie.
Adesea m-am intrebat cum procedeaza scriitorii atunci cand dau viata unui roman...isi fac o schita, un plan de idei, isi contureaza vag personajele si actiunea in functie de acestea?...sau pur si simplu incep sa scrie, legand lucrurile pe parcurs, lasand sa vina totul de la sine?
Chiar as vrea sa citesc romanul pe care il veti publica (imi imaginez ca nu e un lucru usor sa publici in ziua de azi o carte), asa ca astept cu nerabdare ca acest lucru sa se intample si sa ne anuntati unde il putem gasi.

pandhora spunea...

felicitari...astept cu nerabdare sa-l tin in mana :)

Scorchfield spunea...

Sigur vom citi! :)

Ryanna spunea...

să fie în ceas bun!:)...aştept cu nerăbdare apariţia pe piaţă a acestui roman..cât despre edituri..personal nu mă interesează acest aspect,pe care chiar îl neglijez indiferent de aspectul cărţii..am un exemplar de carte de a lui Cioran într-un exemplar cumpărat acum douăzeci de ani editat pe o hârtie îngălbenită şi cu slovele pe alocuri cu greu lizibile,dar ptr.mine este deosebit de valoroasă,şi încă mai caut o reeditare deoarece mi-e teamă că într-o zi se va şterge de timp parte de conţinut:)..

Şerban Tomşa spunea...

Andreea,
din păcate, serviciul îmi consumă 90% din energie. Poate voi avea vreodată mai mult timp pe care să-l dedic doar literaturii.

Şerban Tomşa spunea...

Pandhora,
mulțumesc. Sunt convins că e mai bun decât Ghețarul.

Şerban Tomşa spunea...

Scorchfield,
mulțumesc. Sper să nu te dezamăgesc. :)

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
mulțumesc.
Să știi că prestigiul editurii contează foarte mult pentru validarea, de către critică, a unei opere. Poate doar atunci când e vorba de o capodoperă, lucrurile să stea altfel. Și nici atunci.

Ryanna spunea...

am înţeles!...bine eu fiind un om simplu,nu mă pricep la culisele lansării unei cărţi,şi normal că ptr.mine "critica"nu contează...am vorbit strict din pct. de vedere al unui cititor,care încă nu înţelege de ce dacă o carte este apreciată de criticii literari trebuie să fie şi bună...care este diferenţa dintre o operă literară în viziunea acestora şi o carte gen"pe aripile vântului",că asta mi-a venit acum în minte,că eu nu prea disting aceste două aspecte...e o întrebare care mă frământă de mult timp...ce trebuie să scrii ca să fii pe placul criticilor literari?...

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
nu ești deloc un om simplu. Dacă am împărți oamenii pe categorii, apoi să vezi cât de simpli sunt unii savanți, artiști și scriitori !
Îmi place să cred că am ajuns în stadiul în care criticii apreciază ceea ce admiră și cititorii.
În calitate de cititor, am aceeași atitudine față de edituri : contează numai dacă îmi place cartea. Și cred că m-am exprimat oarecum greșit : editura e importantă doar pentru ca marii critici să te citească. Dacă nu te citesc, nu au cum să te aprecieze. Și așa se întâmplă cu foarte mulți autori talentați.

Ryanna spunea...

mulţumesc mult pentru răspuns!..m-am "limpezit"acum:)..însă doar pentru a pune altă întrebare..dar o editură, ce trebuie să aibă interesant în afară de calitatea colii de hârtie,pentru a intra în graţiile criticilor ?....dacă e ceea ce gândesc eu,consideră că nici nu am întrebat:)...

ora25 spunea...

mi-a plăcut numirea "marelui defect al prozatorului român". succes cărţii!

Karina spunea...

tot ce scrii tu, indiferent de forma prezentata, este fascinant! pe mine, cel mai mult ma ating versurile tale:)

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
o editură trebuie să aibă tradiție și prestigiu pentru a fi în atenția celor care omologhează valorile. :) Oricum, criticii noștri sunt cititori răbdători și avizați.

Şerban Tomşa spunea...

Ora25,
mulțumesc. Te mai aștept. :)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
și tu mă fascinezi pe mine. Poate că te voi vedea într-o bună zi. Evident, până să ajung un moșneag neputincios. :)

Karina spunea...

Ha, ha, avem tot timpul din lume:) cel putin asa sper:)

ionelmuscalu spunea...

Aveti dreptate privitor la conditia creatorului de orice fel in Romania de astAZI, e cu mult mai important oricare bijboc, boaca, ce reuseste sa editeze cateva fraze, dar asta e! Mergem inainte! Multumesc pentru urari! Mi-a ramas exemplarul pentru dumneavoastra netransmis, as dori sa fac intr-un fel sa va ajunga, poate imi dati o solutie! Salutari dunarene si ganduri bune perene!

Karina spunea...

Evident ca voi veni la lansare:)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
:)

Şerban Tomşa spunea...

Ionel Muscalu,
sunt onorat și bucuros că v-ați gândit la mine. Dacă sunteți de acord, vă trimit adresa prin mail și îmi puteți expedia cartea prin poștă. Vă mulțumesc și vă felicit din nou, cu toată prietenia !

Septembrie spunea...

Felicitări! Și nu sunt doar zece litere amețite între ele, sunt scrise din suflet. Înțeleg cât zbucium stă în spatele fiecărui rând, câte gânduri și trăiri....Mi-aș dori să pot scrie și eu....din păcate (sau poate din fericire...)), însă cei de prin jurul meu o consideră o pierdere de timp....deci, nu prea am "ambient"...În altă ordine de idei, ce critic e acela, ce nu citește decât slove aurite?

Şerban Tomşa spunea...

Septembrie,
mulțumesc mult.
Să știi că sunt de părerea lui Camil Petrescu : un nespecialist ( dar mai ales o femeie, zic eu ! ), poate scrie mai interesant decât un autor obsedat de strategii narative. Și mult mai puțin plictisitor, te asigur ! :)
De ce nu încerci ?