luni, 13 iunie 2011

Jim cel îndrăgostit de albastru

Jim se îndrăgosti fulgerător de albastru într-o primăvară, când i se umflară amigdalele și trebui să-și dea în gât cu albastru de metil. Își vopsi părul și mustața în albastru, își trase un costum albastru și își cumpără melon albastru. Găsi într-un magazin chiloți și pantofi albaștri, care se asortară la gardul nou-nouț, albastru și el. În curte avea un vișin pipernicit, pe care Jim îl făcu repede albastru, cu un spray cumpărat la colț de stradă. În doi ani, își albăstri soția cu argint coloidal și începu să aibă impresia că este urmărit pe stradă de doi bărbați în uniforme și cu șepci albastre.
Într-o seară, când traversa pe la semafor, Jim fu lovit de o mașină albastră. În ultimele clipe își îndreptă privirea în sus și văzu o lună verde, răsărind pe un cer roz.

31 de comentarii:

Karina spunea...

Am citit pana la ultimul rand...APOI AM INCERCAT SA GHICESC CE URMEAZA...
SUPERB!!

Ryanna Pop spunea...

ca să vezi ce uşor poţi cădea în ispită!:)...citind mai întâi titlul,mi-a venit un gând,vreau să-l cunosc pe Jim,că iată avem un pct.comun,iubim albastru:)..când însă am citit textul,parcă mi s-a aplecat de atât albastru..nu mai vreau albastru!..nici măcar roz,şi nici verde ,deşi acestea sunt culorile speranţei:))

mina spunea...

Mi-a placut mult.
In special sfarsitul.
Luna verde era a mea:)
Ma gandeam ca poate iubita lui Jim ar fi putut fi o alta Peggy Blue. Care era deja albastra.
Nu mai era nevoie sa o albastreasca cu argint coloidal.

Suflet de curva spunea...

:( a murit Jim??? :-o

pandhora spunea...

in ultima clipa...putina culoare intr-o lume monocroma :)
de altfel...cand lucrurile merg prost spunem ca situatia este...albastra :)

Septembrie spunea...

Însă mă întreb cine ne spune că albastru e albastru, că verde e verde, că roz e roz....? Dacă pentru natură, verdele e de fapt ...să zicem.....galben? Poți jura că albastru e albastru?:)

Anonim spunea...

Albastrul nici măcar nu ne atinge. E atâta cer în jur şi noi nici nu-l simţim. Iar marea, când o iei în căuşul palmei îşi pierde albastrul.
Offf! Cum să scrii "aşa" despre o culoare atât de blândă???
:(
(m-am răsfăţat puţin, având în vedere că albastrul este culoarea mea preferată.)

De fapt, ai scris superb!
:)

mina spunea...

Verde e-un veşnic călător pe strada Toamnei
E un izvor de curcubeu
Parfumul lui străpunge straturile de zăpadă
Pictează nopţile
Stârneşte invidia soarelui
Care-i răpeşte, în fiecare zi,
Câte-o fâşie din strălucire

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
mulțumesc. :)

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
poate facem un text și cu verde sau roz. :) Ce zici ?

Şerban Tomşa spunea...

Mina,
în timpul satisfacerii stagiului militar, în Câmpulung- Muscel, am văzut într-o dimineață o lună verde pe un cer roz. Parol !
Minunat poemul tău ! Îți mulțumesc pentru dar și te îmbrățișez. :)

Şerban Tomşa spunea...

Suflet de curvă,
cu Jim e încurcată treaba, dar l-am putea învia la terapie intensivă. :) Te mai aștept cu drag.

Şerban Tomşa spunea...

Pandhora,
da, e un albastru infinit în mai toate domeniile. Cum ziceam, să încercăm și alte culori. :)

Şerban Tomşa spunea...

Septembrie,
cam așa gândea Nichita Stănescu. Ai putea scrie un poem :
Pentru mine, galbenul e albastru,
roșul e verde, iar câinii portocalii sunt blestemele unei femei
geloase etc. :)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
îți mulțumesc și te rog să mă ierți. Albastrul este o culoare splendidă. Probabil că ai și ochii albaștri. :)

Şerban Tomşa spunea...

Iasi,
sunt de acord.
Aș dori ca linkul meu să se numească Șerban Tomșa.

Anonim spunea...

Doar sufletul îmi e albastru. Atât cât a mai rămas din el.
:)

Suflet de curva spunea...

Pai in acest caz, o respiratie gura la gura, ar merge? {pt Jim} poate cine stie?

Ryanna Pop spunea...

text cu verde roz?..de ce nu?...până la urmă în orice culoare se află o sumdenie de nunanţe...depinde totuşi de starea ce o avem atunci când privim,de contextul în care ne aflăm..se vorbeşte chiar şi de o cromoterapie în cazul unei afecţiuni psihice şi nu numai...iată câte se poate vorbi când vine vorba de culori!:)..

Karina spunea...

http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2011/06/mihai-eminescu-mai-am-un-singur-dor.html

pentru ca prea putina lume si-a amintit azi de Eminescu...

mina spunea...

Va multumesc pentru cuvintele frumoase.
Ma bucur ca v-a placut.
Un cer roz am vazut si eu candva.
Prevestea zorii.
Pe luna verde chiar sunt invidioasa:)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
tu ești fata cu suflet azuriu și îmi ești dragă chiar fără să te fi văzut vreodată. :)

Şerban Tomşa spunea...

Suflet de curvă,
ehe, un asemenea tratament l-ar trezi pe Jim din morți ! :)

Şerban Tomşa spunea...

Ryanna,
vom încerca. Poate că va ieși ceva. Primul ciclu de poezii notabile ale lui Alexandru Mușina se numea Poezie în pijama roz. :)

Şerban Tomşa spunea...

Vlad,
ți-am răspuns pe mail. În măsura în care timpul îmi va permite ( am un program de ocnaș ), veți avea tot sprijinul meu. Puteți folosi orice articol, dacă indicați sursa. În altă ordine de idei, îmi puteți spune ce teme vă interesează, iar eu vă voi recomanda cele mai potrivite texte. Cu interviul e mai complicat. Am mai dat interviuri pentru unele publicații literare și pentru QMagazine ( acesta apare și în prezentarea de pe Wikipedia ), dar acum locuiesc cam departe de voi. Scrie-mi pe biblioteca_lui_noe@yahoo.com și stabilim detaliile.

Şerban Tomşa spunea...

Mina,
îmi place ce scrii și te citesc cu drag. Ți-aș dărui o lună verde. :)
Eu nu prea m-am bucurat de ea când am văzut-o. Spălam toaletele cu un camarad și eram rupți de foame și morți de somn. :)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
nu știu ce s-a întâmplat, dar răspunsul pentru tine nu s-a postat.
Îți mulțumesc, mă gândesc la Eminescu mereu cu dragoste și îl consider creatorul limbii române literare. În urmă cu 122 de ani murea singur, în chinuri, pe un pat de spital. Fără prieteni, care îl trădaseră. Fără iubită, care îl părăsise.

mina spunea...

Ma bucur ca va place ceea ce scriu.
Inseamna mult, venind din partea dvs.
Mai ales ca in ultima vreme am primit ceva critici pentru melancolia excesiva care, se pare, razabate din randurile mele.
Si nu pot decat sa mai multumesc odata.
Sper sa primesc candva, in aceasta viata, o luna verde-verde:)
Pacat ca nu v-ati putut bucura de cea pe care ati zarit-o atunci.

Şerban Tomşa spunea...

Mina,
ținem legătura. Meriți cele mai frumoase daruri.
Te mai aștept.
Cu drag.

Anonim spunea...

Mulţumesc, Şerban.
Te îmbrăţişez cu tot albastrul din suflet.
:)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
și eu. :)