joi, 26 decembrie 2013

Clovnii funerari

      La romani funcţiona un obicei care azi ni se pare straniu. La înmormântări erau angajaţi clovni funerari, pentru a-i înveseli pe membrii familiei din care făcea parte decedatul. În funcţie de puterea economică a moştenitorilor, clovnii funerari erau mai mulţi sau mai puţini şi erau conduşi de un staroste. Ei se îmbrăcau în hainele răposatului şi se agitau pe lângă sicriu, maimuţărind gesturile mortului şi stârnind hohote de râs.  Toată lumea se veselea pe săturate. Ceremonia de adio devenea astfel o comedie jucată în tuşe groase, populare. Un adevărat circ de paiaţe
      Meseria de clovn funerar era una onorabilă, iar cei mai vestiţi practicanţi ai acesteia aveau voie să-i imite şi pe împăraţii proaspăt răposaţi.
      În zilele noastre rolul măscăricilor funebri a fost preluat de ziarişti şi, din ce în ce mai mult, de prietenii celui dispărut.


2 comentarii:

stefan s. spunea...

Bine punctat, domnule Șerban Tomșa. Măscăricii funebri au ... viață lungă!

Şerban Tomşa spunea...

Ştefan S.,
Mulţumesc, asemenea !
Iar politicienii sunt clovnii funerari ai întregii naţiuni, care va dispărea ca entitate, mai devreme sau mai târziu.