miercuri, 16 aprilie 2014

Două săptămâni fără net

    Alimentatorul modemului meu a cedat definitiv şi două săptămâni nu am avut net. Abia azi a venit cineva şi l-a înlocuit.
   Mă gândesc cât de mult şi de artificial - n-am zis "de inutil"! - se complică treptat viaţa noatră. Imediat ce suntem rupţi de nişte repere inimaginabile pentru înaintaşii noştri, ne simţim pierduţi, ca nişte animale căzute într-o groapă, în inima junglei. Marin Preda, care a crescut la ţară şi îşi făcuse nevoile prin bălării, mărturiseşte undeva - în Convorbirile cu Florin Mugur - că a resimţit ca pe o mare tragedie faptul că la un moment dat n-a mai avut apă la baie!
   Ne iluzionăm să credem că semănăm cu înaintaşii noştri, dar nu mai suntem deloc, în datele noastre fundamentale, oamenii care au fost. E bine? E rău? Sunt oameni cu care nu te-ai întâlnit niciodată în realitate şi dacă nu-i "vezi" o vreme pe net, te agiţi şi întrebi de ei. Ce li s-a întâmplat? Ce-au păţit? Şi, în defenitiv, pentru noi sunt nişte necunoscuţi.

P.S. Trăiesc încă sun şocul lecturii romanului lui Nick Cave Moartea lui Bunny Munro.Îcerc să-mi adun impresiile, pentru a scrie câteva rânduri despre o tragedie uluitor redată epic.
       Acum e clar că Messi nu mai este ce era. Dacă vor merge tot aşa, Bale şi Di Maria sunt următorii lideri mondiali ai acestui sport.
     

4 comentarii:

stefan s. spunea...

Chiar aveam în intenție să vă întreb dacă vi s-a întâmplat ceva - am mai făcut-o și altădată - dar, fiind f. ocupat în ultimele zile, am tot amânat.
Aveți dreptate, există oameni, niște necunoscuți în cele din urmă, de care te atașezi afectiv... Iar dependența de net e reală, cred că suntem cu toții convinși de acest adevăr.
Toate cele bune vă doresc!

liliana satmari spunea...

mie una mi-aţi lipsit. bine aţi revenit.

Şerban Tomşa spunea...

Ştefan S.,
Am avut probleme cu calculatorul şi luasem hotărârea să nu mai scriu o vreme. Poate chiar aşa voi face. Mi se pare inutil, după ce văd că până şi Gabo a murit.

Şerban Tomşa spunea...

Liliana,
Sper să fii ci ne spui că eşti. Te rog să mă ierţi, dar am atâţia 2prieteni" deghizaţi, că am început să devin paranoic. Îţi mulţumesc pentru cuvintele frumoase.