duminică, 16 mai 2010

Talentul aparţine femeilor şi necunoscuţilor

Când un autor îmi cere să-mi dau cu părerea despre textele sale, mi-e foarte greu să-i spun lucruri neplăcute. Noroc însă că toţi cei care m-au solicitat au talent din belşug şi am avut de scos în evidenţă nenumărate lucruri încântătoare.  În studenţie, tinerii creatori mirosiseră că nu-mi place să resping pe nimeni şi mă înghesuiau prin toate colţurile să-mi citească operele lor.  Aspiranţii la glorie despre care vorbesc se "criticau" amarnic între ei... Faţă de mine aveau altă atitudine... Ajunsesem să fiu terorizat şi căutam, de parcă aş fi fost o femeie care trăia în India, să nu rămân niciodată singur în cameră cu studenţii pe care îi suspectam că scriu. Câteodată, vigilenţa îmi adormea. Aveam în faţa mea un bărbat impozant, deloc spiritualizat, pe care nu-l văzusem niciodată cu vreo carte în mână şi nu-l auzisem discutând despre literatură. Ăsta precis nu scrie, mă gândeam şi îmi vedeam de lecturile mele, chiar când vedeam că am rămas numai eu şi el în şandrama. Şi atunci îl auzeam foindu-se. Tânărul se ridica, încuia uşa şi, spre groaza mea, scotea de sub pernă ori de sub saltea un caiet plin cu poezii. Se îndrepta spre patul meu şi îmi spunea surâzând, în timp ce eu mă prefăceam că sunt captivat de cartea pe care o aveam în faţă ( în realitate, de furie că iar căzusem în plasă, nu vedeam nici rândurile ) : "Dragul meu, vreau să-ţi citesc ceva... Te-am văzut că eşti mesreiaş în materie de poezie şi mă interesează enorm părerea ta..."
Din experienţele mele, forţate sau benevole, am ajuns la căteva concluzii :
1. Există mai mulţi scriitori talentaţi printre cei care nu s-au realizat şi nu au publicat decât printre autorii consacraţi. Împlinirea unui artist este condiţionată, dincolo de talent, într-o proporţie hotărâtoare, de un anumit tip de curaj, de conjuncturi favorabile şi de relaţiile pe care a reuşit să şi le facă în mediile culturale. ( În treacăt fie spus, am un prieten foarte talentat, pe care îl socotesc un om fără egal şi care nu-şi face nici măcar blog, fiindcă se teme să nu-l supere pe un coleg de serviciu care îi terorizează pe toţi cei care îi dau impresia că au ceva merite : dobitocul consideră un afront personal orice tentativă de afirmare a vecinilor sau amicilor săi...)
2. Femeile sunt de departe cei mai buni cititori.
3. Unele femei sunt mai talentate şi mai inteligente decât toţi bărbaţii din lume. De aceea mă mir că Shakespeare şi Dostoievski nu au fost femei...

9 comentarii:

pantacruel spunea...

cu punctul 2 sunt de acord :)

SOmeONE spunea...

Serban, cocluzia ta de la punctul 1 mi se pare, din pacate, teribil de adevarata.

Acum, ca vad ca nu e nimeni pe aici... ce zici, iti citesc si eu una dintre creatiile mele? "Te-am văzut că eşti meseriaş în materie de poezie şi mă interesează enorm părerea ta..."
:)))))
Iti doresc o saptamana frumoasa, nehartuita! :)

Şerban Tomşa spunea...

Panta,
poate că am exagerat cu talentul femeilor, dar în mod sigur unele dintre ele sunt cele mai inteligente fiinţe de pe pământ. Păcat numai că nu-şi folosesc totdeauna calităţile în scopuri constructive...

Sorin,
sunt mereu impresionat de oameni care nu s-au afirmat în literatură şi sunt infinit mai înzestraţi decât unii condeieri care sunt pe buzele tuturor. Din nefericire şi în mod tragic, cei mai talentaţi se ratează... Unii reuşesc să publice, dar foarte târziu şi fără ecou. Tinerii, mai ales fetele, sunt urmărite cu mai mare interes... Sunt emoţionat de câte ori descopăr, într-un poet provincial şi nebăgat în seamă de nimeni, un scriitor de valoare...

Liviu Drugă spunea...

Serban, sunt atat de sigur ca acum, cand scriu cuvintele astea (si le pot scrie pentru ca am avut noroc sa ma nasc intr-o imprejurare norocoasa si intr-o anumita epoca!), cel putin 3 mari talente mor in lume fara ca nimeni sa le fi cunoscut gandurile, revelatiile sau priceperile extraordinare.

Şerban Tomşa spunea...

Liviu,
sunt convins că numeroase talente mor fără să iasă la lumină...La noi ( ca şi în Africa sau America Latină ), mai multe decât oriunde în lume...

Ryanna Pop spunea...

dupa a mea parere,desigur ca emanatie din pct.2 din ale tale concluzii:)..adaug;fiecare cu steaua lui...e foarte adevarat cum ca la noi in tara sunt multe talente ce se vor evapora in timp datorita lipsei unei piese din joc de puzzle[in sensul de,unii au talent si nu au bani sa-si publice,altii au talent si nu au relatii..altii au talent dar se pierd in alte vicii..altora le lipseste ambitia..etc..etc]..insa daca steaua cuiva este dat sa straluceasca va fi acolo sus,indiferent de mediul sau tara in care se naste[nu intimplator,multi au luat calea occidentului unde au devenit celebri]..acum revenind la punctul 3 al subiectului,daca de Dostoievski,sunt sigura ca a fost barbat,la W.Shakespeare am o indoiala..mai de curand am citit pe undeva,cum ca totusi exista dubiu asupra operei acestuia,avand in vedere timpul foarte scurt in care s-a creeat..exista voci ce sustin ca s-ar putea ca nu tot ce este atribuit lui shakespeare sa fie si scris de catre el..acum citind cele spuse de tine..e posibil sa fi fost si vreo femeie autoarea vreunei piese,avand in vedere cum ca la acele vremuri,femeile chiar erau marginalizate si mai tarziu a se vedea cazul lui George Send,ce si-a publicat scrierile lasand impresia ca este de gen masculin..si mai sunt exemple de care inca nu-mi amintesc..dar,din nou mentionez cum ca desi sunt femeie nu as fi asa de categorica in a fi de acord cu tine..spun ca in egala masura sunt si barbati si femei cu talent,iar ca inteligenta,sa fim seriosi..daca ne-am fi lasat pe seama femeilor,inca am fi spalat rufe la covata,si am fi mers cu caruta,iar avionul nemaivorbind de rachetele cosmice ar fi fost doar simple fantezii..ca romantismul din noi tzipa de dorul calestii de aur,asta-i alta poveste:)..

Dan Ioanitescu spunea...

Asta este un fel de AVIZ AMATORILOR.
:))

...caci amatorismul fudul este mai rau decat naivitatea.

Şerban Tomşa spunea...

Ryana,
da, Shakespeare e un caz plin de enigme...
O certitudine este faptul că, dacă nu sunt cei mai mari scriitori, femeile sunt cei mai inteligenţi cititori.

Dan,
citesc cu plăcere tot ce produc prietenii. Tortura a început când nu-mi mai ajungeau ziua şi noaptea pentru a parcurge producţiile celor pe care îi cunoşteam... În puţinele pauze pe care mi le îngăduiam, unii se socoteau datori să-şi completeze paginile scrise cu confesiuni şi relatări autobiografice. Unul mi-a povestit o zi şi o noapte, fără întrerupere,tot felul de nerozii cu iz eroic, până când am simţit că leşin şi m-am lăsat "pe vine", cum se spune, în speranţa că voi fi lăsat în pace. ( A fost singura dată, în viaţa mea, când am fost pe punctul de a-mi pierde cunoştinţa. ) Ce crezi că a făcut "autoriul" ? S-a lăsat şi el jos şi a continuat să-mi povestească... S-ar părea că lipsa de măsură a unora e un fapt care poate duce chiar la asasinate...

Träume von Rosen spunea...

sa ma scuzati iar, dar romanii ar trebui intai sa invete sa-si iubeasca femeile si apoi sa scrie despre ele.ele ce sa scrie despre ei?:)