miercuri, 2 februarie 2011

Globul de cristal al gerului

Frigul ne-a prins în chihlimbarul său, ca pe niște bondari ancestrali.
Suntem într-un oraș părăsit. Prinse în timpul saltului de pe urmă, porțile urbei sale sunt suspendate în aer.
Ne-am refugiat într-o moară veche. Focul trosnește în sobă. Doi guguștiuci și patru vrăbii ne însoțesc.Hrănim păsările cu firimituri de hârtie.
Am putea face, din zi, un cocoloș de cristal în care să ne putem vedea iubitele cu zambile în păr.
Când este frig, oamenii devin mai buni și mai fericiți, iar chipurile femeilor se conturează din aburul ceaiului.
Așteptăm pinguinii deghizați în piei-roșii, ca să discutăm despre băutura preferată a lui Modigliani. În schimbul unei unor arcuri din zahăr candel, ei ne vor arăta drumul către marile biblioteci ascunse sub ghețuri.
Acolo ne așteaptă, somnoros,  Lev Nicolaevici Tolstoi.

30 de comentarii:

El Desdichado spunea...

Superb!
Ca structura imi pare un prozopoem, ma insel?

Şerban Tomşa spunea...

El Desdichado,
vă mulțumesc.
Dar îmi plac mult mai mult poemele dumneavoastră. :)

pantacruel spunea...

si uite asa mi se facu dor de lev nicolaevici :)

anaid spunea...

Adorabile ganduri, fermecatoare expunere,pot sa zambesc, sa va admir si sa va aplaud in gand. :)

Anonim spunea...

Frumos!
Am citit textul în vreme ce ascultam Sarah McLachlan cu Wintersong şi s-au asortat perfect.
A fost o combinaţie fabuloasă!
La drept vorbind, se simţea nevoia după ultimele trei postări, nu?!
:)
Mulţumesc pentru momentul de "frumos" autentic.

Şerban Tomşa spunea...

El Desdichado,
nu vă înșelați...:)

xia spunea...

Minunat! La un alt capat de lume, o femeie isi prinde in par un trandafir decupat dintr-un apus...

Şerban Tomşa spunea...

Panta,
vreau să recitesc, în vară, pe Eliade, Mateiu,Durrenmatt și Cervantes ( nuvelele). Ultimul e sugestia ta... :)

Şerban Tomşa spunea...

Anaid,
mulțumesc. Te aștept cu drag în continuare și te voi vizita și eu.

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
mulțumesc, mă bucur când treci pe aici. Îmi dai încredere. :)

Şerban Tomşa spunea...

Xia,
nu-mi mai amintesc cât era de frig prin Bolintin în urmă cu 35 de ani...
Parcă nu era frig deloc, deși locuiam cu chirie la un bătrân „pocăit” și surd, nea Ghiță Cristea, într-o cameră care dădea direct afară. ( Alături locuiau două fete simpatice. Eva și Mirela ? Una are acum un magazin de pise auto.) Dimineața spărgeam apa din găleată cu cu pumnul ca să pot bea și să mă spăl pe față.
Dacă vrei vești despre Pavel, ți le pot oferi. Ne-am mai întâlnit și ne-am pierdut de câteva ori. Am apucat să-i trimit prima carte.

xia spunea...

:( E ger sau primavara dupa cum doresc aici...De ce mi se pare ca am spus ceva nepotrivit?

Unknown spunea...

Citesc acest blog cu cea mai aleasă plăcere, fiindcă mi-am ales plăcerea aceasta, de a mă încânta cu vorbele dumneavoastră prinse într-o scriitură meşteşugită, dar netrufaşă, ci prietenos-arătătoare de îngeri cunoscuţi, adică din aceia pe care îi întâlneşti , îi saluţi şi spui că îi ştii de undeva, apoi îţi dai o palmă peste frunte şi zici, da, te ştiu, erai laq Şerban Tomşa pe blog şi curăţeai zăpada de aur, ca să pui în tastatura lui praf de literatură... serios urban-îngerească! Mai ales atunci când Şerban Tomşa are amintiri.

pandhora spunea...

gerul poate incalzi sufletele....absintul il poate face sa arda...

Şerban Tomşa spunea...

Xia,
cum să spui ceva nepotrivit ?
Pe mine m-a apucat nostalgia și aș fi vrut să-i reunesc, măcar o dată, pe foștii prieteni de acolo.
Voi încerca să mă întâlnesc și cu cei cu care am petrecut în Grozăvești și 6 martie...

Şerban Tomşa spunea...

Ionel Muscalu,
ce frumos puteți să scrieți !
Vă citesc cu o încântare mereu reînnoită, fascinat de fiecare imagine pe care o scoateți din silabe...

Şerban Tomşa spunea...

Pandhora,
da, Modigliani bea absint, băutura poeților blestemați.
Să zic că absintul ( de culoare verde, dar îndoit cu apă se făcea lăptos ) îi plăcea și lui Baudelaire ?

Unknown spunea...

Șerban Tomșa, mulțumesc cerului,înainte de toate, că mai aveți timp şi pentru noi! Vă urez putere şi cărţi noi, pe care să daţi autografe, iar Karinei îi mulţumesc pentru că acolo v-am redescoperit!

Anonim spunea...

Trec de fiecare dată, Şerban, chiar dacă nu las urme.
Şi dacă într-o zi nu am timp, atunci în următoarea citesc şi postările din urmă.
Încredere?! Glumeşti, nu?!
:)

Anonim spunea...

Excelent text!

Nima spunea...

Grade !...pe aceeasi axa.
Unde inceteaza caldura ?
Unde incepe gerul ?

Anton spunea...

Catifelată şi dulce-aromitoare gheaţă...
Impresionant e şi faptul că se pare că aveţi un munte întreg la dispoziţie.

Şerban Tomşa spunea...

Ionel Muscalu,
:))

Şerban Tomşa spunea...

Pandhora,
o femeie inteligentă poate face sufletul să lumineze...:)

Şerban Tomşa spunea...

Blue,
sunt sincer, pe cuvânt...:)

Şerban Tomşa spunea...

Ioan,
îți mulțumesc. :)

Şerban Tomşa spunea...

Nima,
gerul nu este o manifestare a maleficului ? Așa îbțelesesem de la alții...

Şerban Tomşa spunea...

Marin Anton,
aș vrea eu să am un munte întreg... Sau măcar o cabană, acolo.

Nima spunea...

Ashhhh !!!
Corpul nostru fizic nu suporta prea caldul si prea frigul ...
Maleficul se poate manifesta in orice grad de pe axa temperaturii...
Si ca sa te ispiteasca , te "cauta' in "locul" in care te simti foooooarte bine !:d

Şerban Tomşa spunea...

Nima,
am înțeles...)
Îți mulțumesc.