Învăţământul românesc în secolul al XIX-lea

Legea Instrucțiunii Publice din 1864

Art. 1. Instrucțiunea se împarte în publică și privată.

Art. 2. Instrucțiunea publică se împarte în primară, secundară și superiore.

Art. 3. Instrucțiunea primară coprinde: școalele primare din comunele rurali și urbane.

Art. 4. Instrucțiunea secundară cuprinde: liceele, gimnaziale, seminariale, școalele reale, de bele-arte, profesionale și școalele secundare de fete.

Art. 5. Instrucțiunea superioară va cuprinde: facultățile de litere, de științe matematice și fizice, de drept, de medicină.

Art. 6. Instrucțiunea primară elementară este obligatorie și gratuită, după cum se legiuește la Partea I, Cap. II, Secțiunea I, din prezenta lege.

Art. 7. Corpul învățător se împarte în patru grade:

1. Învățători sau învățătoare pentru școalele primare rurale.

2. Institutori sau institutrici pentru școalele primare urbane.

3. Profesori de școale secundare.

4. Profesori de facultăți.

Art. 8. Administrațiunea centrale a instrucțiunii se exercită după regulele și în marginile mai jos prescrise:

a. De ministrul instrucțiunii.

b. De consiliul permanent al instrucțiunii.

c. De consiliul general al instrucțiunii.

(Vasile Boerescu, Codicele român sau Colecțiune de legile principatelor Unite Române, Tipografia Cesar Bolliac, 1865, p. 173) 

Regulament de ordine și disciplină pentru școlile primare (1870)

Art. 1. Anul școlar pentru școlile primare urbane începe la 15 august și se termină la finele lui iunie; pentru școlile primare rurale, anul școlar începe la 1 septembrie și se termină în iunie.

Art. 4. Nu se vor admite în școală copii, băieți sau fete, mai mici de 7 ani, asemenea în  școlile rurale mixte, unde fetele frecventează aceeași școală împreună cu băieții, nu se vor admite, nici tolera fete mai mari de 12 ani.

Art. 5. Când localul școlii n-ar fi destul de încăpător spre a se admite toți copii care vor a se înscrie, învățătorul satului, învățătorul superior sau institutricea superioară în orașe, va primi cu preferință pe băieți sau fetele cei mai înaintați în etatea cerută de lege pentru instrucțiunea obligatorie. […]

Art. 9. Afară de vacanțele prescrise, școlile de băieți vor avea vacanță în toate joile după-amiaza, iar la școlile de fete această vacanță va fi sâmbăta după amiaza.

Art. 10. Clasele vor începe în semestrul de iarnă, în lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie, de la 9–12 ore dimineața, și de la 2–4 după amiaza, iar în celelalte luni ale anului de la 8–11 dimineața și de la 3–5 după amiaza.

Art. 12. În sălile unde nu sunt orologii, spre a cunoaște elevii timpul școlii, se va înălța în curtea școlii, prin îngrijirea consiliului școlar, un aparat de lemn în care se va așeza un clopot ce se va trage cu o jumătate de oră înaintea timpului școlii, spre a da știre elevilor și celor mai îndepărtați cu locuința.

Art. 13. Venirea târziu și nejustificată, după începerea lecției, va atrage elevului sau elevei pedeapsa de a sta în picioare un sfert de oră și repetându-se cazul, se va îndoi sau aspri pedeapsa.

Art. 14. La ora fixată pentru învățătură, se va suna clopoțelul și elevii sau elevele, intrând în clasele respective, se vor așeza fiecare în bancă la locul ce i s-a însemnat și pe care nu-l va putea schimba fără voia și știrea învățătorului sau învățătoarei.

Art. 15. În școlile rurale mixte, fetele se vor așeza pe o bancă separată, asemenea când printre băieții mici se vor afla de acei trecuți peste etatea de 14 ani, aceștia se vor așeza încă pe o bancă separată.

Art. 18. Terminându-se apelul nominal, învățătorul sau învățătoarea se va preumbla printre bănci, spre a observa dacă elevii sau elevele sunt curați îmbrăcați și bine spălați și dacă cărțile și cele necesare pentru învățătură sunt în bună stare. Acei care nu se vor afla în condițiunile cerute, vor fi mustrați sau ținuți în picioare.

Art. 19. Începându-se lecțiile, școlarii vor păzi cea mai adâncă liniște și vor fi cu cea mai mare atențiune la întrebările și explicațiile ce se vor face. Pentru orice zgomot, șoptire sau dezordine, făptuitorii se vor pedepsi, fiind ținuți de o parte în picioare.

Art. 28. Pentru paza ordinei și pentru ușurarea învățătorului sau învățătoarei […] la clasele numeroase se vor numi pentru fiecare bancă sau pentru un număr oarecare de elevi sau eleve câte un monitor din școlarii cei mai înaintați în etate și la învățătură, precum și cu bună conduită. […]

Art. 29. Însărcinarea monitorului este de a asculta pe școlari lecțiile ce li s-au dat și a nota știința sau neștiința lor într-o foaie pe care o va da învățătorului sau învățătoarei; a priveghea tăcerea și liniștea în clasă și de a nota pe cei nesupuși sau provocatori la dezordine.

Art. 34. Când un elev sau elevă va lipsi mai multe zile de la școală fără înștiințarea învățătorului sau învățătoarei, vor da părinților avertisment, și dacă după trecerea de trei zile, nu vor veni copii la școală, vor raporta consiliului comunal sau municipal, spre a aplica acelor părinți amenda prescrisă de lege.

Art. 36. Gradul învățăturii, al purtării și al lucrului de mână la eleve se va nota cu cifre de la 1 la 10.

Art. 40. Școlarii care își vor uita datoriile și vor călca legile de ordine și disciplină vor supuși la pedeapsă.

Este oprit a se aplica elevilor sau elevelor pedepse degradante precum: punerea în genunchi, tragerea de păr, pălmuirea, bătaia cu nuiele și altele ca acestea. Pedepsele, care după gravitatea cazului se vor aplica școlarilor de ambe-sexe sunt:

1. Admonițiunea sau mustrarea în particular, sau în clasă înaintea școlarilor.

2. Șederea în picioare într-un loc izolat, în fața școlarilor și în timpul de un cart de oră până la o oră și jumătate.

3. Oprirea de a merge acasă la prânz.

4. Notarea rea la purtare trecută în catalog […].

5. Arestarea de la 1 până la 3 ore, nu pe timpul clasei, nici pe timpul nopții; în arest se va obliga culpabilul a copia sau memoriza un pasaj dintr-o carte.

6. Înștiințarea făcută părinților, spre a lua și dânșii măsuri pentru îndreptarea elevului.

7. Gonirea provizorie, când elevul după 3 sau 4 arestări și după înștiințarea făcută părinților nu și-a îndreptat conduita. Această pedeapsă se va dicta pentru un timp minimum de o săptămână și maximum de trei luni, după gravitatea cazului.

8. Gonirea definitivă, când elevul, după ce a suferit toate pedepsele enumerate până aici n-a dat cele mai mici semne de îndreptare, și când tolerarea lui ulterioară în clasă ar deveni scandal și mijloc de corupțiune pentru toți școlarii, sau când după ce elevul a repetat aceeași clasă în curs de trei ani, fără să dea probe de cea mai mică deligență și de progres.

Art. 42. Recompensele sunt de două specie: zilnice și lunare. Recompensele zilnice se fac elevilor și elevelor meritanți:

1. Dându-li-se locul de onoare în clasă;

2. Făcându-li-se laudă în clasă în prezența școlarilor;

3. Numindu-se monitor pe timpul când vor merita a ține această funcție.

Art. 58. Nu se poate permite în școlile primare, urbane și rurale alte cărți pentru învățătura elevilor decât cele autorizate de Ministerul Instrucțiunii Publice.

Art. 63. Cel mai bun metod didactic consistând în a tinde la deșteptarea și punerea în mișcare a propriei cugetări a elevilor, învățătorii, institutorii și institutricele se vor feri de obiceiul de a da copiilor lecții neexplicate și de a-i adstrânge ca să memoreze frazele și vorbele întocmai cum sunt în carte […].

Art. 86.

Pentru fiecare clasă vor fi trei categorii de premii:

-        Premiul I cu cunună se dă numai unui elev sau elevă;

-        Premiul II se dă la 3 care au maximum notelor după ale premiului I;

-        Premiul III se dă la 5 elevi care au maximum notelor după ale premiului II.

(Bujoreanu, p. 1875–1880)