Tudor Vasiliu a fost un scriitor vizitat de idei. Nu l-am cunoscut personal, dar comunicam pe mail. E ciudat că, de câte ori îi scriam, remarcam faptul că timpul a trecut fără să lase urme pe chipul Domniei Sale şi că el pare mai tânăr decât mine, adolescentul care îl citea pe vremuri. Îmi spunea că a descoperit o formulă de viaţă care îl menţine tânăr. I-am povestit aventurile mele cu Moscuna şi s-a amuzat. Regret enorm dispariţia mult prea timpurie a lui Tudor Vasiliu. Iată şi comunicatul Uniunii Scriitorilor din România :
S-a stins din viaţă
în luna august a.c. Tudor Vasiliu, născut la 5 februarie 1950 la Botoşani.
Cu un talent
precoce, care îl anticipează pe autorul satiric şi pe cel de aforisme,
debutează la 14 ani cu epigrame şi epitafuri în revista Urzica. Publică numeroase
volume de poezie, proză scurtă, romane (parodic SF sau umorist-poliţiste),
cărţi pentru copii. În 1992 a înfiinţat Editura Vasiliu unde şi-a publicat
toate cărţile. Primeşte premiul Uniunii Scriitorilor cu cartea de proză pentru
copii Cartea numai ochi şi
urechi(1982). Tot precoce debutează editorial (la 19 ani), în 1969, în
acelaşi timp cu poezie – În
general triumful pădurilor şi
proză – Proiect de câine.
Tânăr autor prolific, publicăMorcuna (1975),
parodii fantastice frizând satira care nu va lipsi niciodată din creaţia lui, Pegasul troian (1976), unde începe să se afirme
în genul aforistic, care va fi prezent de acum încolo şi în Îndreptar de greşelile altora,
subintitulat afurisisme(1978), Cele mai frumoase nerozii (1981), Şcoala tăcerii (1991). A mai publicatDicţionarul
falitului (1993) şi Dicţionar român-român (1995).
A publicat şi numeroase volume de proză scurtă: Vânătoare de perne (1985), Canibala (1993), Poveşti de dragoste (1994), Politicianul roman (1995), Alandalu, ţară experimentală pentru
adulţi fără capitală (1997),
precum şi literatură pentru copii: Pluş
Plumb (1981), Cartea numai ochi şi urechi (1982), Carte de zumzăit (1987), Pământ via Univers (1992), precum şi literatură
umoristică: Note de căsătorie (1978), Probantul negru (1993),Detectivi de Bucureşti (1995) etc. Ultimul său volum publicat
în timpul vieţii este Frolo –
cartea despre cel mai mic membru al familiei, un pisic siamez (2008).
7 comentarii:
Constat, cu amărăciune scriu acest lucru, că au trăit oameni minunați, care au scris pagini interesante, oameni despre care eu nici măcar nu am auzit.
Dumnezeu sa-l odihnească!
PS:
Nu-i o încercare de a mă scuza: chiar astăzi am discutat cu cineva, o persoana care a citit și continuă să citească diverse cărți, care nu auzise de poeta Magda Cârneci.
Ce să mai zic de o altă ... ciudățenie: cu câțiva ani în urmă, un tânăr coleg de serviciu m-a întrebat cine a fost Brâncoveanu? (de la stația Brâncoveanu lua el metroul ca să ajungă la serviciu). Și la bac luase o notă destul de mare la istorie acest coleg al meu!
Toate cele bune vă doresc!
Ştefan S.,
Tudor Vasiliu era absolut senzaţional. " Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, dar a doua oară l-au prins." Mulţi scriitori admirabili nu sunt suficient mediatizaţi. Ioan Dan Nicolescu ( "Rana statuilor", "După mine, o zi") cică s-ar fi apcat de afaceri. Romanul istoric pe care l-a scris eate, alături de "Calpuzanii" lui Silviu Angelescu,"Săptămâna nebunilor" şi "Principele" de Eugen Barbu, printre cele mai bune care s-au scris în limba română. Cine mai vorbeşte despre el ? Dar despre Vlad Muşatescu, pe care Valeriu Cristea - care avea nas pentru marii prozatori - îl preţuia foarte mult ? Şi mai sunt destule personalităţi a căror valoare a fost recunosxcută cândva, după criterii valabile, iar azi au devenit anonimi.
Ca să vă amuzaţi, îi puteaţi vorbi colegului dumneavoastră despre Romulus Brâncoveanu, poet care frecventa Cenaclul de Luni, azi decanul Facultăţii de Drept.
Cand am gasit , din intamplare , acest blog eu cautam noutati referitoare la ultimile aparitii ... ale romancierului ploiestean Ioan Dan Nicolescu. Dupa `89 am auzit ca avea editura Elit Comentator si ca a mai publicat cateva carti .Avea un anticariat on line cu propriile carti si cu altele , se pare ca si un blog . Nu l-am vazut nici la Gaudeamus nici la Bookfest.... Eu cautam sa cumpar Rana statuilor, un roman care facea referire la orasul Ploiesti si la persoane pe care le cunoscusem ...Mauriciu si sotia lui , care apar in carte, i-am cunoscut fiind personajele pitoresti ale orasului si nu fictiuni .. roman pe care l-am pierdut intr-un incendiu alaturi de Legatura de chei si multe altele de alti autori . Era casatorit cu Raluca Zamfirescu, sora lui Florin Zamfirescu,a fost directorul teatrului din Ploiesti o perioada , actualmente sotia este directoarea teatrului Toma Caragiu .. pacat daca a renuntat.Poate a plecat in America la fiul care era doctor acolo..cine stie sau poate lucreaza la alta carte ..
Stela Dumitru,
Un prieten din Văleni, poet foarte talentat,mi-a scris că I. D. Nicolescu - despre care am scris pe blogul meu în urmă cu aproximativ doi ani - ar avea o afacere pe litoral. Dar nu sunt sigur că am reţinut exact ce mi-a comunicat amicul meu.
Oricum, acestea nu sunt vremuri prielnice literaturii. Dan Stanca a scris 21 de romane şi trăieşte foarte modest.
Incredibil... abia acum am aflat de moartea lui Tudor. Am fost prieteni, ne cunosteam din 1968, de când am dat amândoi admiterea la Filologie.
Dumnezeu să-l odihnească pe acest mare poet - despre care nu mai stiam nimic din 1990 încoace. Ca să văd acum că el avea si o editură... Dan Predescu (http://ciocu-mic.ro/wordpress/)
Jimmy Ragdoll,
A fost un șoc și pentru mine.I-am urat ”la mulți ani”, iar soția sa mi-a comunicat că murise fulgerător cu puțin timp înainte.
Am ajuns aici cautand pe net carti ale marelui autor, sau Ilustrul T Vasiliu cum il numeam eu si prietena mea in studentie, cand il descoperisem. Am avut Indreptar de greselile altora si Vanatoarea de perne, s-au pierdut cand am plecat din Romania, aacum 30 de ani. De cativa zeci de ani tot incerc sa gasesc vreuna din scrierile lui, nimic!! Nici nu am stiut ca s-au republicat, unde s-or fi ratacit cartile lui, in timp ce atat maculatura s-a pastrat!
"Cu pistolul banditului in coaste, socotea febril cat fac banii ori viata"
(din Indreptar)
Trimiteți un comentariu