Principala mea mea trăsătură de caracter. - Nevoia de a fi iubit şi, mai exact, nevoia de a fi mângâiat şi răsfăţat mai curând nevoia de a fi admirat.
Calitatea pe care doresc să o întâlnesc la un bărbat. - Farmece feminine.
Calitatea pe care o prefer la o femeie. - Virtuţi bărbăteşti şi sinceritate în prietenie.
Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei. - Faptul că mă iubesc, dacă sunt făpturi îndeajuns de alese pentru ca iubirea lor să aibă un mare preţ.
Principalul meu defect. - Nu ştiu, nu pot "voi".
Îndeletnicirea mea preferată. - Să iubesc.
Fericirea pe care mi-o visez. - Mă tem că nu e îndeajuns de înaltă, nu îndrăznesc să o numesc şi mă tem că o voi nimici, numind-o.
Care ar fi fost pentru mine cea mai mare nenorocire. - Să nu le fi cunoscut pe mama şi pe bunica.
Cum aş vrea să fiu. - Aşa cum m-ar vrea oamenii pe care îi admir.
Locul unde aş vrea să trăiesc. - Cel unde anumite lucruri pe care le-aş vrea s-ar înfăptui ca prin minune şi unde iubirea ar fi totdeauna împărtăşită.
Culoarea mea preferată. - Frumuseţea nu stă în culori, ci în armonia lor.
Floarea care-mi place. - Floarea care-i place, iar apoi, toate celelalte.
Pasărea mea preferată. - Rândunica.
Prozatorii mei preferaţi. - Astăzi, Anatole France şi Pierre Loti.
Poeţii mei preferaţi. - Baudelaire şi Alfred de Vigny.
Eroii mei preferaţi din literatură. - Hamlet.
Eroinele mele preferate din literatură. - Bérénice.
Compozitorii mei preferaţi. - Beethoven, Wagner, Schumann.
Pictorii mei preferaţi. - Leonardo da Vinci, Rembrandt.
Eroii mei preferaţi din viaţa reală. - Domnul Darlu, domnul Boutroux.
Eroinele mele preferate din istorie. - Cleopatra.
Numele mele preferate. - Totdeauna prefer unul singur.
Ce urăsc cel mai mult. - Răul din mine.
Caracterele istorice pe care le dispreţuiesc cel mai mult. - Nu sunt îndeajuns de învăţat.
Fapta de arme pe care-o admir cel mai mult. - Voluntariatul meu.
Reforma pe care o preţuiesc cel mai mult. -
Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere. - Voinţa şi darul de a plăcea.
Cum aş vrea să mor. - Mai bun şi iubit.
Starea mea de spirit în clipa de faţă. - Plictisul de a mă fi gândit la mine pentru a răspunde la toate aceste întrebări.
Greşelile care-mi inspiră cea mai mare indulgenţă. - Cele pe care le înţeleg.
Deviza mea. - Mi-ar fi prea teamă să nu-mi poarte nenoroc.
8 comentarii:
Foarte frumos spus!
O descriere frumoasa si sincera, pe care ar fi recunoscut-o oricine te cunoaste. Minunat!
//...Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi.
Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu.
.................................
În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.
...............................
Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. ...//
Monique,
cuvintele tale mă tulbură profund.
Te mai aştept cu drag. :)
Deja e prea mult pentru mine!
Scorchfield,
:))
Iti doresc o seara placuta!
pup!
Monique,
te pup şi eu !
Şi te mai aştept.
OOOO! Da! La principala trăsătură de caracter l-am recunoscut si pe M. Eliade! Prefer replica lui Montale! (Eh, ar fi fost frumos să citez din memorie, s-a-ntâmplat să recitesc Montale, să-ncep să, după ce am citit postul tău):
"Ascultă-mă: poeţii laureaţi /se mişcă numai printre plante cu nume puţin folosite: buxus, ligustru, acant./
În ce mă priveşte îmi plac străzile ce dau în ierboasele /şanţuri
unde prin bălţi/ pe jumătate secate
apucă băieţii/ vreun subţiratec ţipar/
ulicioarele care urmează buza şanţurilor/
coboară printre pămătufii trestiei,/
şi dau în grădini printre copacii lămâilor." (Eugenio Montale, traducere de Marian Papahagi))
Ioana,
uaaaauu ! Ce splendoare ! Mulţunesc pentru acest dar !
Trimiteți un comentariu