miercuri, 4 septembrie 2013

Una dintre consecinţele reformei Miclea-Funeriu

În evaluarea activităţii unui profesor, întocmirea planificării, intrarea la clasă şi efectuarea orelor, adică activitatea centrală a unui dascăl, se notează cu trei puncte din totalul de o sută. Restul e gargară.
Pentru gradaţia de merit, aceeaşi activitate esenţială pentru elevi este cotată cu un punct.
Până la sfârşitul anului, în unitatea în care lucrez nu mai avem bani de salarii.
De ce ?
E simplu. Nu suntem salarizaţi după numărul de norme ( adică posturi ) didactice ci...după numărul de elevi. Cum sunt recompensaţi ciobanii zilieri pentru paza oilor ! Fiindcă în şcoala noastră avem clase normale, am isprăvit gologanii. Altora, care au clase mai multe, leii le prisosesc. Conform marilor reformatori Miclea şi Funeriu, finanţarea se face prin alocarea unei sume pe cap de elev. Dar paralele respective nu sunt utilizate în folosul copiilor, ci pentru asigurarea lefurilor celor care predau la clasă.
Estimp, vorba lui Mateiu, în unităţi economice falimentare se aruncă miliarde pe cap de...şef puturos, numit în hârtii manager.
Vede cineva vreo logică aici?
Nu e asta numai una dintre mizeriile specifice statului nostru haiducesc, care caută să smulgă cât mai mult din buzunarele truditorilor săi ?

P.S.  E la modă acum să scoţi capul, să storci lacrimi şi să strigi pentru eutanasierea câinilor. Aşa se câştigă popularitate, pe seama tragediei petrecute într-o familie. Toate jigodiile de politicieni urlă mai urât decât patrupedele turbate.
        Spre onoarea lor, câteva personalităţi - puţine, ce să mai vorbim -pe care le simpatizez  au un punct de vedere corect. O nefericită cu figură dubioasă tocmai îl ceartă, la televizor, pe ziaristul Felix Rache, care îi explică răbdător ceea ce apuneam şi eu : cine a ucis câini a omorât mai târziu oameni.


8 comentarii:

Unknown spunea...

Noa serbus (servus ar fi corect)
Am intrat la tine să comentez pentru că nu sunt de acord cu ideea: "cine a ucis câini a omorât mai târziu oameni". Nu sunt de acord dar nu îmi impun punctul de vedere.
Îmi amintesc anii copilăriei când umblau hingherii pe străzi și adunau câinii întâlniți fără stăpân. Îmi amintesc câte tratative dus un ins pentru a-i fi eliberat câinele. Atunci oamenii aveau grijă să nu le umble câinii pe străzi.

Şerban Tomşa spunea...

Dragă Liviu,
îţi respect opinia şi chiar îţi dau dreptate. Câinii n-au ce să caute pe străzi. Dar ajung acolo datorită oamenilor care nu le controlează înmulţirea şi îi aruncă pe unde pot. Lipsă de educaţie, lipsă de civilizaţie.
Pe urmă, n-am zic că ăla care omoară azi un câine va ucide mâine un om. Am spus adevărul : unii, cu aceeaşi mentalitate ca a militarilor care au scăpat oraşul Bucureşti de câinii vagabonzi, au comis mai târziu crime umanitare, torturând şi gazând milioane de oameni. Nici mie nu-mi place situaţia, iubesc naţiunea germană, dar asta e. Sper să nu te superi pe mine. Te îmbrăţişez.

Augustin spunea...

Dragă Şerban, vrei tu să-ţi spun cum este evaluată activitatea unui redactor-şef de revistă de cultură care a luat vreo trei-patru premii pentru cea mai bună revistă a anului la diverse festivaluri naţionale? Redactorul şef lucrează de la 7,00 la 15,00, semnând condica la orele alea. Este obligat să dea zilnic raport de activitate, ceva de genul: am citit romanul lui Şerban Tomşa şi am scris o cronică despre el, am scris o ştire despre lansarea cărţii X, am realizat 12 pagini de revistă, am corectat 10 pagini de revistă, am cărat tirajul revistei cu spinarea de la tipografie în redacţie, am expediat 150 de exemplare la scriitori, colaboratori, redacţii, biblioteci etc. Are de asemenea obligaţia de a scrie în Condica de deplasări: am fost la Biblioteca Judeţeană pentru documentare în legătură cu scriitorul să zicem Şerban Tomşa, am plecat la ora h, am revenit la ora h, am rezolvat etc.
Şi pentru asta primeşte enormul salariu net de 786 de lei. Iar dacă este norocos şi trebuie să facă naveta zilnic de 40 de kilometri, nedecontată...
Ceea ce nu înseamnă că în profesia de profesor e mai grozav, o ştiu bine, jumătatea mea fiind profesoară...

Şerban Tomşa spunea...

Dtagul meu DAD,
sunt şocat, e îngrozitor ce-mi spui! Nici nu-mi puteam imagina aşa ceva. Dumnezeule, cum se poate una ca asta ? E de o mie de ori mai rău decât pe vremea lui Ceauşescu. Ce mai petreceau redactorii de pe vremea aceea ! ( Printre ei, Fănuş Neagu, Nichita, Nicolae Velea şi alţii. )
Păi, în cazul ăsta, sunt fericit că sunt profesor. Scap cu o oră-două mai devreme şi iau un salariu ceva mai mare decât al tău.
Nenorociţii ăştia se feresc ca de foc să aloce bani pentru cultură, ca şi cum domeniul ăsta ar intra cumva la terorism. Şi să vezi miliarde aruncate în alte domenii !
Mă simt ruşinat că m-am plâns de situaţia mea, te rog să mă ierţi.

ștefan s. spunea...

Da, in cenusa lumii se zbate si cultura... Si ce ,,baluri" se dau in ,,palatele" de clestar ale nimicniciei!

Şerban Tomşa spunea...

Ştefan S.,
aţi sintetizat admirabil !
Poporul i-a ales, să-i reprezinte interesele, pe nişte oameni care cred că n-au nevoie de cutltură. Nu ştiu, sărmanii, că noi am reconstituit istoria şi mitologia Eladei din operele lui Homer. Iar Alexandru cel Mare a spus că îl invidiază pe Ahile, nu pentru vitejia eroului, ci pentru că a avut parte de un artist care i-a cântat isprăvile şi l-a făcut nemuritor. Toate nulităţişe au devenit VIP-uri. Iar ăştia bănuiesc că ei au însuşiri care pot fi "cântate" numai în registru comic.

Unknown spunea...

Finanțarea per elev m-a revoltat încă de la început,puține voci protestand împotriva absurdului acestei situatii care îngroapă școlile mici,rurale,tocmai cele care au nevoie de mai mult sprijin avand în vedere că activează într-un mediu complicat,defavorizat și defavorizant!Maniera strict contabilicească în care se face această finanțare arată o gravă neînțelegere a situației din mii de localități rurale,la fel ca și în problema descentralizării care oferă pâinea și cuțitul unor inși cel puțin dubioși.
Problema câinilor fără stăpân izvorăște din neluarea unor măsuri decente la timpul potrivit,din neanticiparea situatie și nepasarea factorilor de decizie din administratia locala,cred eu.Este grotescă și revoltatoare dorinta de a ucide a unor...nici nu stiu cum sa le mai zic.Ei nu respecta viata,in orice forma a sa,nu realizeaza ca de fapt omul este la originea acestei probleme,mai precis incompetența sa.Da,cred și eu,ca și strălucitul scriitor și om,administrator al acestui blog,ca acela care ucide un caine poate sa ucida si un om,ca instinctul primar odata dezlantuit este dificil de infranat,ca spirala instinctelor atavice este greu de saturat cu noi victime.

Şerban Tomşa spunea...

Mugurel Cătălin,
aţi sesizat admirabil situaţia şcolilor mici, a descentralizării făcute după principii feudale şi tragedia unor fiinţe abandonate de oameni care nu ştiu decât să le ucidă. Trăim în plină barbarie şi nu sunt semne că vom vedea luminile civilizaţiei. Vă mulţumesc pentru vizită. Vă aştept cu drag în continuare.