Tehur încremeni, nevenindu-i să creadă ceea ce auzea. Bătrânul era socotit de toată lumea un înţelept, dar cuvintele lui păreau nelalocul lor.
- Să nu faci nimănui nici rău, nici bine, spuse el.
- Bine, dar...
- Stai să-ţi explic. Să spunem că tu prestezi gratuit un serviciu cuiva. În primul rând, ţi-i vei face duşmani pe toţi cei cărora le-ai luat sau le vei lua bani pentru munca ta. În al doilea rând, cel pe care l-ai ajutat va aştepta în continuare să faci pomeni. În al treilea rănd, tu vei aştepta recunoştinţă din partea omului căruia i-ai întins o mână. Dacă asta nu se va întâmpla, te vei mânia, cum va face şi beneficiarul generozităţii tale, în cazul în care sprijinul binefăcătorului va înceta. Pe urmă, sunt inşi orgolioşi care, deşi au apelat la tine, nu te vor ierta niciodată, căci i-ai umilit cu altruismul tău... Ajungi la conflicte şi la duşmănii incredibile...
- Dar...
- Taci, că n-am terminat. Principiul serviciu contra serviciu nu este viabil, fiindcă unul dintre parteneri va da mai mult decât celălalt. Şi, oricum, fiecăruia i se va părea că a făcut mai multe lucruri bune decât partenerul său şi îşi va scoate dator tovarăşul.
- Şi atunci care este soluţia ?
- Soluţia este să fii pios, să-i ajuţi dezinteresat pe toţi, fără nicio răsplată, cum făcea, ca medic, poetul Vasile Voiculescu. Vei umbla în zdrenţe şi va râde toată lumea de tine. A doua posibilitate este să te orientezi după ideea muncii pentru plată : să trudeşti cât mai puţin, pe bani cât mai mulţi şi să plăteşti cât mai puţin muncile cele mai grele. Vei ieşi în câştig şi toată lumea te va respecta.
- Dar binele, prietenia...
- Le vei obţine dacă ai bani mulţi. Nu vezi că totul este o negustorie la o tarabă urât mirositoare ? Până şi metabolismul este tot un schimb de materie cu mediul înconjurător...
- Şi atunci ce rol mai are credinţa ?
- Aici ai dreptate. Cu Dumnezeu nu poţi face niciun fel de comerţ. Iar dacă El te iubeşte, poţi ocoli toate meschinele pieţe ale vieţii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu