Moartea este un domn care mă vizitează spre dimineaţă

Moartea este un domn distins pe care îl găsesc uneori, către dimineaţă, aşezat pe marginea patului meu. Nu ne spunem mare lucru. Flecărim despre beneficiile aduse organismului de legumele proaspete şi despre cât de rar sunt spălate maşinile în Danemarca.  El fumează tot timpul şi îmi face, în răstimpuri, semne de complicitate, cu ochiul. E grăbit, fiindcă la uşă îl aşteaptă un alt domn, pare-se şoferul său. În poartă staţionează un Lincoln argintiu cu care proaspătul meu amic îşi conduce muşteriii, contra cost, prin cluburi de noapte. Ştiu că e proprietarul unei firme, Nunţi, botezuri, înmormântări. Ceva matrimoniale, ceva funerare. E foarte ocupat. Dar nu pleacă niciodată înainte ca eu să adorm din nou. Mai târziu găsesc scrumiera plină şi o ultimă ţigară fumată numai pe jumătate.