Ultima creaţie în versuri a lui Dinescu se încheie aşa :
"Eu credeam c-o ai mai mică,
Tu credeai c-o am mai mare..."
Splendidă, superbă, definitivă dezamăgire !
P.S. Folclorul spune că Zaharia Stancu ar fi adresat Veronicăi Porumbacu, prin anii 60 ai secolului trecut, nişte "versuri" asemănătoare :
"Veronică, Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică,
Dar am auzit recent
C-o ai cât un continent..."
Să fie vorba de o falsă memorie, cum se spune, în cazul autorului "Invocaţiei nimănui" ?
Şi altceva : de unde nevoia de trivial la unii scriitori ?
6 comentarii:
„Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine."
V-a dezamăgit _ Mergeţi mai departe ! OAMENII NU SUNT DINTR-O BUCATĂ ! Luaţi ce-i bun de la Mircea Dinescu, pentru că are şi multe lucruri bune şi mergeţi mai departe ! În ultima instanţă, de noi trebuie să fim mândri, pentru că doar asupra noastră avem control total, nu de alţii, care cine ştie la ce s-au gândit,când au scris versurile acelea, care dintr-un unghi par atât de vulgare !
e ultima ultima? cantecul lui de lebada? :)
Nu, nu m-a dezamăgit Mircea Dinescu, domnule Elvis. El a fost în tinereţe suav şi inspirat, iar la maturitate, ironic, sarcastic, muşcător... Cam aşa scrie dinescu de mai bine de un sfert de veac...
E ultimul poem scris, dar nu şi testamentul autorului, dragul meu Pantacruel. E un fel de replică la poezia pe care a compus-o Băsescu... Dinescu fiind sănătos şi foarte bine hrănit, bănuiesc că va mai comite multe şi năstruşnice texte ...
Este, oare, nevoie, de un simţ anume pentru a "pricepe" dedesubturile lirice ale acestor două versuri? Ori poate de întreg contextul?
Aveţi dreptate : e nevoie de întreg contextul...
Care va să zică, acesta este cuvântul: trivial. Mă gândeam am perceput eu greşit, în lipsă de context...
Trimiteți un comentariu