luni, 4 ianuarie 2010

John Fowles

Nu ştiu de ce am rămas foarte reticent în legătură cu proza lui Fowles. Totuşi, la recitire, găsesc lucruri care îmi dau o mare satisfacţie intelectuală...
Iată câteva :
1. "cinismul de orice fel este o mască pentru neputinţa de adaptare - pe scurt, un fel de impotenţă şi că a dispreţui orice efort este cel mai mare efort."
2."În Anglia, noi trăim într-o relaţie tăcută, calmă, domesticită cu ceea ce ne-a rămas din peisajul natural şi lumina blândă a Nordului. În Grecia, peisajul şi lumina sunt atât de frumoase, atât de prezente, intense, sălbatice , încât se stabileşte o relaţie de dragoste şi ură, de pasiune."
3."Orice fel de libertate, cât de relativă ar fi, are capacitate de ficţiune..."
4. "Semăna bizar cu Picasso, ceva între reptilă şi maimuţă, rezultat al existenţei duse în soare,chintesenţa omului mediteranean care scăpase de tot ce se interpunea între el şi propria vitalitate."
5. Personajul Conchis spune : "Eu nu judec naţiunile după geniile lor, eu le judec după caracterele rasiale. Vechii greci râdeau de ei înşişi. Romanii nu erau capabili de acest gest. Acesta este motivul care face ca Franţa să fie o ţară civilizată, iar Spania nu. Pentru acest motiv iert evreilor şi anglo-saxonilor nenumăratele lor păcate. De asta i-aş mulţumi lui Dumnezeu, dacă aş crede în Dumnezeu, că nu-mi curge sânge german în vine."

7 comentarii:

pantacruel spunea...

cu toate aceste reticente, stiu ca proza ta (mai ales 'ghetarul') este comparata cu a lui fowles.
apropo de 'ghetar'. am promis ca il cumpar si-l citesc de sarbatori.
evident, nu m-am tinut de cuvant. m-am luat si dat cu altele - desi am tot rasfoit din el prin librarii. ultima oara ieri :)

chiar sunt nerabdator sa-l citesc, insa aceasta se va intampla abia in prima 'fereastra' libera.

Şerban Tomşa spunea...

Panta,
Fowles are o cursivitate plăcută, cu puncte forte, dar şi cu mult lest de banalitate, cronologic, iar eu am încercat să fiu mai dens, cu suprapuneri de planuri, fugind de Cronos, mai "dezorganizat"... Dar am şi eu nişte pasaje care ar fi trebuit aruncate peste bord. Abia acum încerc să ajung la o coerenţă specifică, asemănătoare cu a lui Hemingway ori Durrenmatt. Iartă-mi referinţele. Ştiu că tu poţi face mai uşor ce îţi propui. Încă o dată, LA MULŢI ANI !

mariusaldea spunea...

mie mi.a placut fowles, mai ales "magicianul", ma gandesc totusi ca este lucru mare a scrie o
carte-mutant fara sa plictiseasca, dimpotriva.

te salut.

Şerban Tomşa spunea...

Marius,
ai dreptate, Fowles nu este deloc plictisitor. Dar nu sunt sigur că este dintre cei mari... Oricum, îmi place.

isuciu spunea...

Imi pare rau ca nu ti-am citit cartea. Mai ales daca aduce aminte de stilul lui Fowles si de Kafka…Trebuie sa-mi fac timp. Felicitari pentru noul design.

pantacruel spunea...

f faina noua 'manta' :)

Şerban Tomşa spunea...

Isuciu,
îţi mulţumesc pentru interes. Mă tem însă că tentativa mea de a prezenta viitorul simultan cu trecutul şi prezentul ar putea crea un oarecare disconfort la lectură. Dar nu cred că lucrul acesta e valabil pentru tine. În orice caz, sunt lucruri care mi-au ieşit, iar altele... Pe acelea le-aş scoate...

Panta,
îţi mulţumesc pentru apreciere. Dacă spui tu asta, înseamnă că aşa e : am încredere în gustul tău. Dar mă simt cam stingher în noua casă... :) Ehe, dacă Gogol mi-ar fi dat mantaua lui, mi-ar fi venit ca turnată...