sâmbătă, 9 octombrie 2010

Nu mă mai interesează meciul Dinamo-Steaua

După multe decenii în care am trăit momente frumoase sau triste, legate de performanțele sportive ale echipei de fotbal Dinamo București, va fi primul an în care nu mă voi uita la meciul cu Steaua. Zeci de ani, din clasa întâi până la această maturitate răscoaptă, am așteptat cu emoție confruntarea cu steliștii.
Când eram elev, clasa mea era împărțită în două tabere : dinamoviști și steliști. În proporții relativ egale. Poate că dinamoviștii aveau un suporter sau doi în plus. Performanțele Stelei în Europa și perioada de după 89, când un escroc numit Vasile Ianul a vândut pe nimic o superechipă, iar Steaua a luat de șapte ori consecutiv campionatul au înclinat balanța, în ceea ce privește numărul suporterilor, către formația militară. Cum spuneam, în clasă se desfășura un adevărat război civil. În fiecare luni, după meci, erau certuri și confruntări dure. Dar fără bătăi. Astea erau contribuția dirigentelui la întreg spectacolul. Venea  tiptil până la ușă, țâșnea pe neaștepătate în mijlocul nostru, cu o bâtă groasă în mână,  și îi „aresta” pe cei care vociferaseră ori ieșiră din bănci.  Pe urmă începea  măcelul...
Eram foarte emoționat la fiecare meci și trăiam fiecare secundă din disputa respectivă. Eram fericit că Dinamo câștiga regulat în campionat și sufeream când Steaua îi căpăcea pe ai mei la fiecare întâlnire din Cupă.  Apoi, cu anii, am devenit un suporter discret și tolerant atât cu adversarii, cât și cu jucătorii „noștri”.
Acum nu prea mai am cu cine să „țin”. Un om cheie în conducerea clubului este un fost portar care nu are niciun alt merit în afară de faptul că are un mădular ca de măgar andaluz. Bănuiesc că la mijloc este „mâna” lui Dumnezeu, care l-a fericit pe cretin pentru cine știe ce acte de milostivenie săvârșite într-o viață anterioară... Nu pot uita că prostovanul ăsta ne-a făcut să pierdem posibilitatea de a juca o semifinală și, poate, o finală la Campionatul Mondial. Portarul-porno nu știa să iasă la centrări  și, cu toate acestea, un Moș Bășină, numit Iordănescu, l-a preferat celuilalt număr 1...
Așa cum arată acum, Dinamo e o echipă de bătrâni expirați ( Rednic a găsit cuvântul potrivit, că la trăncăneală e bun și el ), alcoolici și obsedați sexual. Toate rebuturile au fost readuse la club, toți boșorogii au primit un culcuș, un clondir și libertatea de a-și face de cap. Cu idioții nu trebuie să te porți civilizat. Când juca la Dinamo, Niculescu nici nu putea să se miște. Acum parcă a mâncat jăratec...
Borcea nu se pricepe la forbal, pe Badea nu-l interesează nimic și s-au prostit și jucătorii care mai știau să dea în minge și să fugă. Vezi Andrei Cristea.
Pe Adrian Cristea, prințul damigenelor și al curvelor de paradă, nu l-aș ține nici pe margine, să le arunce mingea celorlalți. Ce zic eu, cred că ăsta ar fi și un prost barman...
De aceea nu mă mai interesează Dinamo. Și nici meciul cu Steaua...

P.S. Nu voi mai pierde timpul nici cu așa-zisa echipă națională. Nu vreau să ajung să țin cu adversarii...  Cu Pițurcă, tricolorii aveau șansa de a ajunge la Mondialele de Poker. Bietul Răzvan ce să-i învețe ? Că în România nicio mediocritate care se respectă nu demisionează din funcția pe care o are... De ce naiba nu-l ung ăștia pe Mitică Mititică antrenor ? Din păcate, nu e nicio speranță ca Mircea Șprițarul să se apuce de altceva...

13 comentarii:

karina spunea...

Ha, ha!!! Cea mai veridica cronica sportiva. Nu mi-a fost dat sa aud asa ceva la nici un post de televiziune. Daca ar citi te-ar recruta imediat:)) Si totusi in inima ta a ramas speranta, altfel numai scriai cronica...

Ryanna Pop spunea...

"nu stiu altii cum sunt, dar eu cand mă gândesc la...."..aşa îmi sună mie prin cap oridecâte ori iţi citesc blogul..am senzaţia că Ion Creangă vorbeşte în multe din postările tale...e atât de plăcut aici la tine,unde parcă văd mari cărturari ai timpului eminescian,stând la o cafea şi o ţigară şi depanându-şi amintirile...are dreptate Karina..fă şi din acest blog o carte...o seară minunată şi cu linişte în suflet.să ai...te îmbrăţişez cu drag,
Ryana!....

Anonim spunea...

Facem un pariu,Maestre? :))

Ryanna Pop spunea...

La mulţi ani,Şerban!
viaţa să-ţi fie plină de sănătate,bucurii şi împliniri sufleteşti...să culegi mereu roadele muncii tale,şi să împărtăşeşti fericirea împreună cu cei dragi sufltului tău!...
te îmbrăţişez cu sufletul.....
ps.mulţumesc Karinei că prin frumoasa ei postare,mi-a adus aminte că azi este ziua ta!:)

Administrator spunea...

La multi ani ! :)

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
îți mulțumesc...:0

Domnule doctor,
nu fac pariu, că îl pierd... :)

Ryana,
îți mulțumesc... :)
Uitasem că e ziua mea. Pe cuvânt... :)

Maria,
bun venit pe blogul meu ! Îți mulțumesc pentru urare...
Și te mai aștept.. :)

Şerban Tomşa spunea...

Mii de scuze că, din grabă, nu v-am răspuns exact în ordinea comentariilor...

pantacruel spunea...

serban,
cam asa cu fotbalul, insa eu am sa ma uit in continuare la derbiurile cu steaua. deja am ajuns de multi ani sa tin cu toti adevrsarii ros-albastrilor si sa ma bucur la infringerile dusmanilor din ghencea mai rau ca la victoriile favoritilor din stefan cel mare :)

eu stiam, de pe net, ca ziua ta de nastere e pe 12 oct.
deci nu iti zic acum la multi ani, mai astept putin :)

Liviu Drugă spunea...

Serban, sa-ti faca viatza mereu pe plac, iar tu s-o faci sa vrea mai mult.

Şerban Tomşa spunea...

Panta,
e trist de tot ce se întâmplă la Dinamo. Până și nesimțitul ăla de Zicu s-a apucat de treabă după ce a plecat de acolo... Când voi ieși la pensie, poate mă oploșesc pe lângă biroul lui Badea... Are un whisky... :)

Şerban Tomşa spunea...

Liviu,
îți mulțumesc mult pentru urări... Muncesc atât de mult, încât uitasem că e ziua mea...
Am visat totdeauna să fac ce-mi place... Și a ieșit mereu altfel... Nici măcar ce am scris nu-mi place...
Să vedem, poate mai am timp să îndrept lucrurile...

Liviu Drugă spunea...

Serban, am incredere ca vei face cum vrei.

Şerban Tomşa spunea...

LIviu,
să te audă Dumnezeu...:)
De multe ori trebuie să alegem între artă și familie...