Eram încă student când un fost coleg de facultate, poet şi proapăt profesor, ne-a povestit cum a decurs o oră de dirigenţie ţinută de el. Trebuia să discute cu copiii pe teme sexuale. El a stat de vorbă mai întâi cu băieţii, scoţând fetele din sala de clasă. Vrând să le explice că unele practici sunt nesănătoase, dirigintele s-a interesat dacă micuţii şi-au frecat vreodată jucăria. Le-a spus că nu e o crimă ce au făcut ei. Aşa procedează toţi bărbaţii până la o anumită vârstă. Nu trebuie să le fie ruşine. Şi e o chestie de curaj să recunoască fapta. Numai aşa au şansa să se îndrepte.
La început a ridicat mâna un ţânc pistruiat, cu mai mult curaj. Văzând că mentorul lor îi zâmbeşte criminalului cu înţelegere, ceilalţi s-au bulucit să-şi dovedească şi ei sinceritatea.
- Bravo, a jubilat magistrul.
Le-a mărturisit că îi place îndrăzneala lor de masculi, dar e necesar să le arate că dacă vor mai face aşa, se vor îmbolnăvi. Onan, un personaj biblic, avea acest obicei şi până la urmă a murit. Cei care se masturbează se numeşti onanişti, de la numele personajului cu pricina.
Atunci un băieţel brunet, care stătuse tot timpul ruşinat, cu nasul în pământ, a ridicat mâna.
- Dom' diriginte, a întrebat el, dar cei care pârlesc femei în ce categorie se încadrează ?
Mi-am amintit de această scenă pe când stăteam de vorbă cu un tânăr preot, o comoară de om care predă religia la gimnaziu. Preotul îmi relata că un puşti din clasa a V-a l-a întrebat pe neaşteptate, în mijlocul unei lecţii :
- Tată părinte, mă puteţi lămuri şi pe mine ce înseamnă să nu pofteşti la nevasta aproapelui tău ?
- Cum de-ţi veni ideea asta năstruşnică ? s-a mirat omul Domnului, amuzat.
- Păi, am citit ieri cele zece porunci şi numai pe asta, a zecea, n-am înţeles-o bine : "Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”
- E foarte simplu, a zis popa. E un păcat să te gândeşti să iei de la vecinul tău un bun care îi aparţine. Şi...ăăăă...nici nu e bine să fii invidios...
- P-astea le-am înţeles, dar aia cu nevasta îmi este neclară.
- Dragul meu, a zis slujitorul lui Dumnezeu cu bunătate filozofică, să zicem că vecina ta face gogoşi sau coace pâine în ţest, iar mirosul ăla plăcut vine până la voi în curte. E, în situaţia asta, când vă învăluie aroma aia dumnezeiască, tu şi ai tăi nu aveţi voie să vă gândiţi să-i luaţi femeii bunătăţile pe care tocmai le-a făcut. Nu trebuie să poftiţi la ce găteşte ea.
- Aaaaa, acum am înţeles, tată părinte, s-a dumirit copilul.
După câteva clipe însă fruntea sa s-a înnegurat din nou.
- Ce e ? l-a descusut parohul. Vrei să mă mai întrebi ceva ?
- Da, aş vrea, tată părinte, dar mi-e ruşine, a bolborosit copilul.
- Zi cu încredere, dragul meu ! Întreabă-mă !
- Am înţeles că nu trebuie să poftim la gogoşile pe care le face vecina, dar tata are voie să se ducă la ea noaptea, când bărbatul ei nu este acasă ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu