Radu Anton Roman era un scriitor talentat. Se pare că era şi un bucătar extraordinar. Nu pot să jur, fiindcă n-am gustat niciodată din preparatele sale. În orice caz, emisiunile sale erau o încântare a ochiului şi a rostirii. Geografia spirituală românească îi prilejuia realizarea, în paralel, a unor poeme cinematografice şi a unora culinare. Îl vedeam tocând, fiebând, frământântând, amestecând, condimentând, scoţând din cuptor şi devorând infinite, insolite şi consistente feluri de mâncare. Când se aşeza la masă cu Florin Busuioc, părea desprins din paginile lui Rabelais. Uriaş, vorbind mereu de parcă ar fi avut gura plină, Roman lăuda aromele, gusturile, vitalitatea, prospeţimea, vioiciunea, inteligenţa şi dulceaţa tocăniţelor, plăcintelor şi a vinurilor. Înfulecând, bând şi vorbind, părea un monstru care se răsfaţă în delicii. Alături, Florin Busuioc era un ucenic foarte săritor, nu numai la gătit, ci şi la ingurgitat cantităţi impresionante de friptură, cozonaci, sarmale, salate şi sosuri.
Acum, după moartea scriitorului-gastronom, când îi văd vitalitatea de pe peliculă, când văd cu câtă poftă se hrăneşte, mi se face rău. Să vezi un mort mâncând pe săturate nu este o imagine de ici, de colo. Cioran povesteşte undeva că, răsfoind tabelul cronologic al unei cărţi, aproape că a leşinat şi a simţit nevoia să se întindă pe pat, deoarece îşi dăduse seama că toţi cei care erau menţionaţi acolo erau morţi şi îngropaţi ! Revăzând emisiunile lui Roman, mi-am amintit şi de un alt episod comic-grotesc. Întâmplarea a făcut să fiu prezent la înmormântarea lui Marin Preda. Mort, scriitorul nu mai purta ochelari, cum era şi firesc. Acolo am auzit-o pe o doamnă cum îşi manifesta nemulţumirea că Preda apare pe catafalc fără ochelari ! Era soţia cuiva din conducerea "Cărţii Româneşti" . Îi mărturisea unei alte femei că va insista ca romancierului să i se pună ochelarii la ochi, ca să semene cu pozele din manuale !
Ştiu că există o viaţă de apoi. Am citit destule cărţi despre supravieţuirea spirituală. Totuşi, când văd morţi râzând sau mâncând ca apucaţii, mă apucă frica.
P.S. Emisiunea lui Radu Anton Roman era şi mai interesantă când acesta îl avea ca partener pe Cristiam Tabără. Păreau doi zei aşezaţi la ospăţ, într-un adevărat desfrâu al papilelor gustative. Tabără avea o sfială feciorelnică în a mesteca în faţa camerei de filmat. Până la urmă a renunţat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu