luni, 27 iulie 2009

Bloguri şi comentarii

Este greu de evaluat câte bloguri există. Ele au devenit un fenomen cultural şi sunt de mai multe feluri, în funcţie de poziţia socio-culturală ocupată de posesor şi de tematica abordată. Comentatorii variază şi ei, condiţionaţi de aceleaşi repere. Ar fi interesant să punctăm câteva aspecte legate de tipurile de comentarii.
1. Bloguri fără comentarii. Citesc blogul unuia dintre cei mai importanţi critici literari de azi. Srălucitele sale studii sale literare, de un profesionalism desăvârşit, descurajează pe cei care ar dori să-şi spună părerea. Asta în cazul, puţin probabil, în care ei au citit cărţile cu pricina. Specializarea excesivă şi un nivel intelectual foarte înalt îi ţin departe pe oameni.Personalitatea criticului şi subiectele abordate îi intimidează pe comentatori. În ceea ce mă priveşte, nu scriu nimic acolo fiindcă, fiind scriitor, orice părere s-ar interpreta. Dacă aş posta ceva "de bine", cum îmi stă în obicei, s-ar zice că îl linguşesc. Dacă l-aş contrazice, aş intra în altele... Observ că nici nici despre blogurile care conţin exclusiv poeme sau proză de foarte bună calitate nu se înghesuie internauţii să-şi exprime opiniile.
2. Bloguri comentate, în care "proprietarul" intră în dialog cu cei care fac diferite observaţii, mulţumeşte pentru aprecieri şi polemizează cu cititorii într-un mod care probează o adevărată civilizaţie a dialogului.
3. Bloguri comentate cu frenezie, unde întâlneşti persoane ieşite din comun, oameni admirabili, cu vocaţii în diferite direcţii. Mă gândesc la "Codul lui Oreste", unde dl. Teodorescu are o atitudine corespunzătoare, iar cititorii formează un fel de parlament în care fiecare intră în dialog cu fiecare. Pentru oricine este un câştig să intre în această "casă".
4. Bloguri comentate de sute de inşi, unde cei care îşi postează producţiile, narcisişti, nu se obosesc să răspundă comentatorilor, nu mulţumesc pentru laude şi-i consideră pe toţi drept doar un public dator să aplaude. "Gazdele" sunt tineri inteligenţi şi talentaţi, cu fumuri de vedetă, foarte cunoscuţi în mass-media şi care ştiu, printre altele, să scrie. Uneori frumos, dar fără toate virgulele de rigoare. ( Acesta nici nu este un păcat ! ) Căzuţi într-o admiraţie patologică faţă de ei înşişi, sar ca arşi numai dacă vreun individ mai sincer îi calcă pe coadă rău de tot. Consider că, în aceste cazuri, nici nu merită să-ţi răceşti ...tastatura, ca să-ţi dai cu părerea.
Desigur, blogurile s-ar putea clasifica şi după alte criterii : literar-artistice, ştiinţifice, jurnalistice, ezoterice, etc. Pe mine m-a interesat, în aceste rânduri, raportul autor-comentator.

8 comentarii:

Cristiana spunea...

Imi vine sa rad, Serban! cu gandul la faptul ca exact acum un an pe vremea asta (atunci cand nici nu concepeam sa fac un blog! si imediat, in luna august construiam primul meu blog!) si eu reflectam cam la aceleasi lucruri ca si tine, acum, alegand locurile pe unde comentam si folosind exprimarea recunostintei si bucuriei de a exista asa ceva...
Am acum o experienta foarte... pardon! destul de bogata in urma acestui consum de BlogDrog!! Ceea ce este o adevarata bucurie de viata, de comunicare, de relationare nevisata vreodata.. care se implineste pentru mine, azi! Mi se pare aici foarte potrivit acel cuvant.. navigare! Cu Toate Panzele Sus!! La 5 dimineata si la 12 noaptea, ca sa nu fie tentatie de comentare (dimineata pt ca trebuie sa plecam la serviciu, seara pentru ca nu mai am putere!!)
Si astfel am descoperit farmecul uneori inefabil, alteori brut (cu hohote de plans sau ras) al BlogDrogului de a citi pentru placerea de a citi!!
Da, asa cum ai spus si tu, avem nevoie de toti si de toate..

Şerban Tomşa spunea...

Găseşti totdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima o stare sufletească şi a reda o idee. Mă bucur că te cunosc...Măcar prin geamurile colorate ale vorbelor tale...

Cristiana spunea...

Multumesc, Serban! Este foarte linistitor sa stam de vorba, nu suntem reactivi, impulsivi, negativisti si totul curge frumos.
Poate ca o fi un efort sa fii bun si intelegator, poate ca oameni ca tine vor sa faca acest efort, pana cand orice efort se transforma lin in placere de sustinere a dialogului, cu nota aceasta de caldura sufleteasca si intelegere.
Multumesc, de fapt, pentru toate, nu numai pentru aceasta postare.
Spor in toate iti doresc! si numai ingeri in zborurile tale!

Cristiana spunea...

Da, cuvintele noastre ar trebui sa fie vitralii la ferestrele sufletelor noastre...
Dar nu le gasim intotdeauna si apoi ne doare biciul cu care-i alungam pe altii...

Şerban Tomşa spunea...

Cuvintele tale sunt cele mai frumoase vitralii care se pot închipui... Adică sunt şi asta, printre numeroase alte miracole pe care le ilustrează...

Dan Ioanitescu spunea...

Bun gasit dragilor,

Serbane,
Chestia asta am observat-o si eu.
Si continui:

Bloguri facute pentru trafic, pentru bani,bani,bani! :)
Le evit.

Bloguri jurnal de framantari si frustrari. Le evit si pe-acestea!

Bloguri scoala, cum sunt ale Cristianei si pe un alt plan ale lui Adrian Baciu si mai nou cele patru bloguri noi ale lui Oreste-file de poveste..

Bloguri "cool" ca sa arati tu, dragalita Doamne, cat de implicat esti in mondenitate si ce informat poti sa fii.
Mare ti-e gradina internetului!

Şerban Tomşa spunea...

Prietene drag, aşa e precum zici. Frumos spus. Tu cunoşti cu adevărat ce înseamnă jocul comunicării şi bucuriile nobile pe care le poţi avea, dialogând cu oameni interesanţi.

Şerban Tomşa spunea...

Citind rândurile tale, mă simt niţel cu musca pe căciulă. Îţi voi spune cu alt prilej de ce.