miercuri, 16 septembrie 2009

Ceea ce nu se poate

Îmi pot imagina crocodili cântând la flaut şi hipopotami scoţând triluri de privighetoate.
Îmi pot imagina că păşesc pe sticla fumurie a cerului, iar oraşele, pădurile şi izvoarele se află deasupra mea, la înălţimi ameţitoare.
Îmi pot imagina politicieni cinstiţi şi femei frumoase şi fidele.
Îmi pot imagina că ninsorile izvorăsc din ochii unei rusoaice. Sau ai unei ucrainence.
Că toate oazele din deşerturi se află în sufletul unei evreice.
Dar nu-mi voi putea închipui niciodată un roi de muşte dând ocol Sfinxului.

3 comentarii:

Irina Alexandra spunea...

Nici eu nu-mi puteam imagina că cineva se va gândi vreodată la asta. Felicitări! Îmi place aşa de mult că m-aş preface-n muscă numai ca să nu zbor deasupra Sfinxului.

Şerban Tomşa spunea...

Nu, muscă nu... Poate o specie nedescoperită de fluture, ieşit dintr-o vocală tipărită sub formă de curcubeu, într-o povestire de Hemingway...

Şerban Tomşa spunea...

...într-o povestire de Salinger...