luni, 14 septembrie 2009

Vreau un caleidoscop !

Este coadă la magazinul din colţ, unde se vând seminţe ambalate în silicon. Ies din casă cu gândul de a cumpăra un caleidoscop, să mă uit prin el şi să văd viaţa mai colorată... Un bătrân de teflon, ţanţoş, cu păr de argint şi cu pieptul plin de decoraţii, este cu ochii-n patru după femeile tinere care se perindă pe trotuar. Cum intru în câmpul lui vizual, mă îmbrânceşte şi urlă la mine :
- Golanule ! N-ai pic de respect pentru vitejii patriei !
- Ştiţi, nu vreau decât un caleidoscop...
- Ceee ? Derbedeule !
Şi îmi altoieşte un pumn. Mă dezechilibrez, mă împiedic de un cerşetor şi dau peste o tânără cu sânii la vedere, care tocmai a traversat pe roşu.
- Scuzaţi, zic eu.
Dar blonda nu mă vede. Îi face ochi dulci bătrânului care tropăie de poftă.
- Nu vreau decât un caleidoscop, îi spun cu glas stins.
- Lasă muzicuţa şi nu mai umbla cu poezele, că nu ţine. Nu-ţi fac nicio reducere, că doar nu eşti veteran de război. Nu eşti martir. Nu arăţi nici măcar a volintir. Două sute în cap, nici mai mult, nici mai puţin.
- Un caleidoscop, şoptesc eu.
Dar femeia nu mă mai aude. Bătrânul apare vijelios, o smulge de lângă mine şi o târăşte cu el.
- Chiar aşa ai ajuns, fiica mea ? îi reproşează el cu glasul îngroşat a dojană. Te înhaitezi cu coate-goale şi cu neisprăviţi ?
- Vreau doar un caleidoscop, strig eu disperat.
- Jucăriile frumoase sunt doar pentru martiri şi volintiri ! ţipă bătrânul. Învaţă ce e umilinţa ! Porcule !
Şi se strâmbă la mine.

4 comentarii:

Irina Alexandra spunea...

Să văd războiul în culori de papagal african şi dragostea în pagini de cărţi de colorat, să văd femeile mai puţin grăbite şi bătrânii mai puţin bătrâni. Vreau un caleidoscop, să-i scriu o carte alb-negru de instrucţiuni şi tu s-o vezi în culori de martir şi...vreau un caleidoscop!

Şerban Tomşa spunea...

Şi tu să mai scrii un poem pe palmele mele care sunt gata să înhaţe, de pe o tarabă, un caleidoscop...

xia spunea...

La coltul strazii cersetorul si-a sters vartos nasul pe maneca rupta ca sa-si faca curaj, si-a scuturat tarana de pe nadragi si a scuipat fix pe botinele lacuite ale batranului cu medalii cumparate din targ.Apoi o lua la sanatoasa zambind strengarest pana la gluga de coceni unde avea cutia cu cioburi colorate... Indesa cateva in buzunar si porni spre casa barbatului.Le aseza cu grija pe pragul usii apoi se facu nevazut.Gandi ca precis domnu' stia sa-si faca singur tubul cu cioburi colorate...
Seara il gasi cu un ciob verde indesat in ochiul stang...pe ochiul drept i se asezase o buburuza...

Şerban Tomşa spunea...

... care nu mai avea o aripă. Oricum, putea să zboare şi aşa.