Mă pot gândi la tine

"Mă pot gândi la tine în mai, când pot împacheta lumina sub formă de margarete şi liliac.
Mă pot gândi la tine în octombrie, când ploi limpezi îmi spală neuronii arşi de insomnii.
Mă pot gândi la tine în ianuarie, când când mă trezesc lup în Laponia, mirosind urme proaspete de reni.
Mă pot gândi la tine când mă odihnesc pe Kilimanjaro.
Mă pot gândi la tine când mă chinuie setea în deşert.
Mă pot gândi la tine chiar şi în umbra unui templu din Tibet."
În timp ce eram aşezaţi pe o bancă, în parc, i-am spus toate acestea iubitei, ţinând-o de mână şi privind-o în ochi.
"Şi la ce bun ? " m-a întrebat ea, cu faţa strălucind de o inocenţă îngerească. "La ce bun?"