luni, 8 martie 2010

La mulţi ani, tuturor doamnelor şi domnişoarelor!



Un primăvăratic la mulţi ani, tuturor doamnelor şi domnişoarelor care vizitează acest blog!

7 comentarii:

mmi spunea...

Sunt florile mele preferate! Au un parfum minunat! Îţi mulţumesc! Acum le aştept cuminte şi pe cele de la bărbatul meu.

Şerban Tomşa spunea...

Mmi,
să ai un an fericit ! :)

CIOBURI spunea...

Mulţumim pentru urari!

Toate cele bune!

Ryana spunea...

un gest elegant din partea unui spirit superior,este mai mult decat o onoare ptr.cine trece pe aceste pagini pline de lumina..multumim mult!..
iar imaginea este mai mult decat sublima..acest rosu aprins al unor flori deosebite(iata ca nu sunt singura care le prefera)ce pe fundalul unei naturi prinsa la granita dintre noapte si zi(cerul si padurea),ma duce cu gandul la romanul lui sthendel"rosu si negru"combinatie de culori ce le-am preferat eu mereu..o vesnica primavara in suflet si in plan profesional sa ai,si acest blog sa fie pe podiumul laureatilor de anul acesta,al celui mai bun "bolg de scriitori intre scriitori"!:)..>:D<

BlueIris spunea...

Mulţumim.
Îţi doresc o primăvară senină, presărată cu zâmbete!

Şerban Tomşa spunea...

Cioburi,
mulţumesc şi eu. :)

Ryana,
mulţumesc şi eu. Nu mă mai interesează nicio competiţie, cu atât mai puţin una a blogurilor... În copilărie, în adolescenţă şi în prima tinereţe am fost de atât de multe ori primul - la învăţătură şi la sport-, încât mi s-a făcut greaţă de mine însumi... Mi-am dat seama că nu mai ştiam să pierd, dar şi că îi umilisem pe foarte mulţi... Şi soarta a făcut să pierd, pe urmă, foarte mult...Acum fac alergie numai la gândul că aş putea participa la un concurs cu podium şi premii... ( Mi se pare o mare crimă să pui copiii să se întreacă, pe diferite canale de televiziune, să se confrunte aiurea...) În perspectivă, marii învinşi sunt câştigătorii. La un moment dat, vor pierde contactul cu realitatea şi îşi vor da seama prea târziu ce înseamnă să nu câştigi niciodată sau să fii ultimul... De aceea nu mai urmăresc decât, sporadic, meciurile de fotbal şi de tenis şi nu mă mai întrec decât cu mine însumi. Vreau să scriu Marele Roman sau Marile Romane ale vremii noastre... În rest, să ne bucurăm de toate copilăriile mărunte în care ne implicăm... :)

BlueIris,
mulţumesc şi eu. Mă gândeam la o reţetă pentru a te face să zâmbeşti mai des, dar văd că ţi-ai revenit singură... :)

Ryana spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.