joi, 4 august 2011

O universitate la Cotnari !

Iacob Eraclide, zis Despot-Vodă sau Ioan-Vodă, a fost ironizat crunt pentru că a vrut, la jumătatea secolului al XVI-lea, să înființeze o universitate la Cotnari. Chiar a întemeiat acolo o școală, dar orientarea protestantă a acesteia n-a fost pe placul ortodocșilor. Să notăm că Despot a emis și primul taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental.
Privesc acum o hartă cu răspândirea universităților în Europa secolelor XII-XV. Ce bine stau francezii, germanii, italienii și spaniolii ! E plin continentul de lăcașurile lor de învățătură : Paris, Nantes, Bordeaux, Orleans, Montpellier, Toulouse, Poitiers, Avignon, Koln, Leipzig, Freiburg, Salamanca, Sevilla, Valencia, Barcelona, Valladolid, Lerida, Milano, Napoli, Bologna, Roma, Florența, Ferrara, Salerno. Cele mai vechi sunt la Oxford, Paris, Salerno, Bologna. Cele mai recente, la Barcelona, Valencia, Leipzig, Freiburg, Poitiers, Nantes, Bordeaux, Glasgow, Aberdeen. Francezii, cu opt, italienii, cu șapte, și spaniolii, cu șase, au cele mai multe. Germanii se laudă cu trei, iar englezii și scoțienii, cu câte două.
Există câte o universitate în Polonia ( Cracovia ), Cehia ( Praga ) și Portugalia ( Lisabona ).
În Antichitate, grecii aveau academii. În Evul Mediu, nimic !
Acum înțelegem de ce Franța este ( sau, mă rog, a fost multă vreme ) centrul lumii culturale și de ce revoluțiile din Cehia și Polonia au fost mai civilizate decât la noi, unde oricine ocupă o funcție instaurează o dinastie.
Nu ne încălzăște deloc faptul că maghiarii nu aveau nici ei universitate în secolul al XV-lea.
Și atunci întreb : nu ne-ar fi prins bine o universitate în secolul al XVI-lea ? Cotnari, Bordeaux, tot aia e. Am fi avut și noi cele șapte secole de acasă și nu ne-am mai fi purtat ca niște sălbatici. Despot ăla a fost, în felul său, un vizionar.
Nu ne trebuie, vor răspunde unii, fiindcă acum avem universități unde vor mușchii noștri : de la Cucuieți până la Băbăița și de la Amărăștenii de Sus până la Căcăcioasa ! Dar de Futăcei, Încârligați și Bălăbănești-Lungești ce ziceți ?
Cine vrea învață carte. Nenorocirea e  foarte mulți studenți nu deschid niciodată o terfeloagă și își iau, cu toate acestea, licența. Ai bani, ai parte ! Și, dacă vrei, ai și carte !
Dar asta la ce dracu', Doamne iartă-mă, ne mai folosește ?

P.S.  Toponimele folosite aici sunt reale. Când am terminat facultatea, la secretariat a fost afișată lista cu posturile disponibile în învățământ, în vederea repartiției. Din ordinul Elenei Ceaușescu, orașele erau închise pentru absolvenți. În schimb, localitatea Bălăbănești-Lungești avea nevoie de doi profesori.
Discuții aiuritoare.
- M-aș duce la Piatra, a zis unul.
- Nu, nu, să nu iei în ruptul capului acolo ! a zis, speriat, altul.
- De ce, mă ?
- A fost Costache pe acolo și spunea că toată comuna e împânzită de porci.
- Ce dracu', porci, mă ?
- Uite așa ! Niște porci care traversează necontenit șoseaua și se uită cruciș spre tine !
- Ei, ce zici, s-a întors, către o colegă simpatică, poetul Ion Stratan, luăm amândoi la Bălăbănești-Lungești ?

6 comentarii:

Scorchfield spunea...

cu privire la trecut,ironică postarea, actuală privitor la facultăţile particulare, care în loc să ridice standardul provoacă o sărăcie culturală!

Şerban Tomşa spunea...

Scorchfield,
ca la noi la nimeni ! Totul e de vânzare, dar mai cu seamă hârtiile.
Mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă am fi avut și noi măcar o universitate în secolul al XII-lea. Crezi că ar fi răbdat-o pravoslavnicii și n-ar fi tăbărât cu măciucile pe ea ?

Scorchfield spunea...

Poate că s-a şi întâmplat aşa! :)

Şerban Tomşa spunea...

Scorchfield,
păi, cam așa a fost. :)

Liviu Drugă spunea...

Biserica a fost in tot si in toate. Inca se mai lupta, dovada fiind Catedrala Neamului, o nesimtire fara seaman, cand spitale si scoli se inchid si cand spitalele te trimit sa iti cumperi tu medicamente pentru ca ei nu au.

Altfel, orotodocsii au fost mereu mai spre tinerea maselor in colturile intunecate ale cunoasterii, in timp ce protestantii au facut din studiu un punct forte al strategiei lor.

Şerban Tomşa spunea...

Frate Liviu,
din respect pentru doi prieteni, preoți orotocși, nu voi duce ideea mai departe.
Sunt însă de acord cu tine că nu e bine să se cultive ignoranța și lăcomia, după cum este decent ca oamenii de tot felul ( în primul rând politicienii ! )să nu-și vâre nasul unde nu le fierbe oala și mai ales unde nu se pricep deloc, fiindcă așa făceau și activiștii de partid. Doctrinele pot fi frumoase, dar pe noi „praftica” ne omoară.
Am remarcat și eu că țările ortodoxe nu s-au grăbit să-și înființeze universități și că au rămas, din toate punctele de vedere, cu mult în urma națiunilor de altă orientare religioasă.
Te îmbrățișez.