Citez din acelaşi volum al Anei Dobre, Lecturi empatice : " Modul în care cineva face valorizări îl reprezintă pe el însuşi şi lumea sa de valori. Cel care îi maculează pe alţii este el însuşi maculat, reducând totul la ceea ce este sau poate fi el însuşi. Când eşti şoarece, toată lumea pare de şoareci, când eşti tâlhar, toată lumea e de tâlhari şi de oameni de tâlhărit.... Cel care neagă valoarea unui om o anulează pe a sa. Căci orice valorizare e o exteriorizare a ceea ce eşti tu însuţi, e o defulare inconştientă care aduce la suprafaţă ceea ce ascunzi pentru a-ţi proteja masca."
Am putea continua : când eşti obsedat sexual..., când eşti turnător..., când eşti intrigant..., când eşti redus mintal...
Unele dintre "însuşirile" de mai sus sunt boli tratabile şi deloc condamnabile, dar purtătorii lor nu sunt conştienţi de acest lucru şi devin judecătorii nemiloşi ai celor din jur.
Chiar : ce ar putea înţelege dintr-o operă literară un obsedat sexual sau un turnător ? Probabil ce pricep şi din existenţa prietenilor şi colegilor lor de serviciu, pe care îi spionează cu pasiune...
Mai pe scurt : "Dacă tot ce ai este un ciocan, toate obiectele din jur îţi par cuie." ( legea lui Baruch )
Am putea parafraza, reducând aria semnificaţiilor :"Dacă tot ce ştii este să mănânci rahat, tot ce poţi face este să ţii şedinţe."
P.S. Recomand tuturor prietenilor acest extraordinar interviu cu scriitorul Radu Aldulescu.
7 comentarii:
l-am citit acum o ora si tocmai voiam sa ti-l recomand!
peste o saptamana va mai aparea unul cu acelasi radu aldulescu in 'q magazine', dar asta cred ca o stii deja :)
Serban, buna seara. Am citit interviul cu Radu Aldulescu... sunt foarte descumpanit! Nu sunt defel un optimist, dar unele chestii intrec si cele mai grozave scenarii. De multe ori ma intreb cum Dumnezeu mai reusim sa figuram pe harta lumii...
cat despre parafrazarea (amara) din final nu pot sa spun decat ca... lumea nu e doar minunata si atat de mica, dar este si aproape perfecta in simplitatea ei :p
Putin exagerata o atidudine de genul asta pentru mine cel putin. De cele mai multe ori este adevarat ca observatiile referitor la ceilalti se bazeaza , normal , pe structura observatorului iar in cazul oamenilor(in speta a situatiilor create de acestia) sunt putini cei care reusesc sa acceseze mai mult decat propria perspectiva.
Orice s-ar zice nu o sa putem sa percepem mai mult decat conditia proprie (genetica asta...)
Toti judecam , constient sau inconstient ... a condamna imi pare lucrul negativ in toata povestea asta.
Panta,
abia aştept să citesc interviul cu Radu. Ai văzut ce clasamente au întocmit criticii pentru cele mai bune romane ale ultimului deceniu ? De necrezut : pe Radu îl pomeneşte doar Daniel Cristea-Enache ( cu un roman ! ). Uită-te pe "Reţeaua literară".
Sorin,
e îngrozitor să fii orice în România. Scriitorii nu fac excepţie. Dacă nu fac parte din găşti literare, care să le apere cumva interesele, ei nu înseamnă nimic...
"A condamna" este o acţiune pe care aş interzice-o prin lege. :)
...Si un alt interviu al lui R. Aldulescu, (mult)mai vechi (dar si mai spumos si (mult) mai "personal")
http://revistaramuri.ro/index.php?id=475&editie=24&autor=de%20Horia%20G%E2rbea
Liviu,
l-am citit şi pe acela, îţi mulţumesc mult. E, într-adevăr, mai reuşit.
Trimiteți un comentariu