Timpul este un student cu restanţe...

Pereţii s-au acoperit cu piele de aligator. Timpul este un student cu restanţe, rătăcit pe un coridor care duce către piaţa de peşte... Tot negrul nopţii intră în umbra schitului şi în hainele trecătorilor. Un călugăr bătrân zâmbeşte în chilia lui. Şi-a terminat rugăciunile. Cască discret şi se trage la odihnă. În ultimul moment îşi aminteşte de ceva, scoate din sân o lună sângerie, scuipă pe ea şi o lustruieşte cu poalele anteriului, apoi o anină pe cer. Se mai închină o dată, suflă în lumânare şi se culcă.