luni, 16 noiembrie 2009

O femeie în negru păşind pe un curcubeu. Din jurnalul Succesorului

Frumuseţea este iluminare : un dar de sărbători primit de la Dumnezeu.
Frumuseţea nu poate fi convertită în bani sau în alte valori. Nu poate fi măsurată, vândută sau împrumutată. Nu poate fi distrusă, uitată sau ignorată. Poate fi, temporar, doar maculată.
Un copil loveşte cerul cu o nuia de alun.
Un bărbat visează să zboare, cu aripi de hârtie, peste Kilimanjaro.
Pe munte, zăpada a fost călcată-n picioare de lupii flămânzi.
O femeie în negru păşeşte pe un curcubeu...

10 comentarii:

K. spunea...

Hăinuţe mici pentru nori frumoşi.
Mă doare cerul.
Sunt prea puţine nuiele de alun. Lanţuri de zăpadă pentru lupi singuri.
Lupi îndrăgostiţi de nori frumoşi de martie.

xia spunea...

Simt aerul tremurand sub aripa visului care revine, revine, revine...Vad copilul, barbatul...si curcubeul despicand cerul in somn si trezire.Doar scartaitul zapezilor neincepute ne aminteste ca mai avem de trait.Ce frumos sti tu sa desenezi lumina...

Şerban Tomşa spunea...

Irina Alexandra,
lupii singuri îşi caută prieteni, iar cei îndrăgostiţi sunt pe cale de dispariţie...

Xia,
lumina din Scandinavia mi se pare cea adevărată. Nu am văzut-o niciodată, dar mi-o imaginez... Cineva susţine curcubeul cu privirile. Nu cumva tu ?

xia spunea...

Serban,eu sunt doar un lup singuratic...Stau la panda si "vanez" curcubeul din privirile altora...din cuvintele altora...
Sper sa nu ma alungi acum, cand sti asta...

Şerban Tomşa spunea...

Xia,
dimpotrivă... :)

xia spunea...

stiam eu... :)

Şerban Tomşa spunea...

:)

Anonim spunea...

un copil se viseaza om mare. copilul incearca sa decupeze o stea de pe cer ca sa o faca cadou unui om mare care se viseaza copil ;o)

Şerban Tomşa spunea...

...care se visează copil, când zăpezile lui decembrie iluminau pădurile şi căprioarele nu puteau ţine ochii deschişi..."
Fanfan,
de la şaptesprezece la douăzeci şi unu de ani, visam totdeauna prima ninsoare, în noaptea de dinaintea venirii ei... :)

Anonim spunea...

ce frumos ;)
si eu imi amintesc ce fericita sunt dimineata cand ma trezesc si este totul alb ... e un moment unic intr-un an (in ultimii ani chiar mai rar) ... ca si momentul cand vezi pentru prima data marea ;o)