miercuri, 9 martie 2011

Leapșa de la Ioan Suciu - Mofturi de ochelarist

1. Numiţi cinci titluri de cărţi capodopere din literatura română sau universală.

Cinci sunt prea puține. Voi zice la întâmplare titlurile unor cărți pe care simt nevoia să le recitesc mereu. De fiecare dată voi da două variante.

- Fraţii Karamazov de Dostoievski sau Povestiri de Cehov

- Iosif și frații săi sau Muntele vrăjit de Thomas Mann

- Zgomotul și furia de William Faulkner ori Conjurația imbecililor de J. Kennedy Toole.

- Deșertul tătarilor de Dino Buzzati sau Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov.

- Sub Vulcan de Malcolm Lowry sau Orbirea de Elias Canetti

2. Dintre o carte scrisă de un autor român şi una scrisă de un autor străin pe care o alegeţi ? Presupunerea este că dacă o citiţi pe una nu mai puteţi s-o citiţi şi pe cealaltă.

Depinde de autor.

3. Ce apreciaţi la o carte: povestea sau emoţia ?

Într-o carte bună apreciez orice îmi oferă aceasta într-un mod original : povestea, stilul, personajul, construcția, emoția. În funcție de carte sunt uimit de una sau de alta.

4. Literatura modernă şi contemporană este mai valoroasă decât cea antică ?

- În artă nu există progres. Acum e altă literatură. De la lumi omogene, principii divine și cete de zei s-a trecut la indivizi și comunități reduse.

5. Orientarea politică a autorului influenţează valoarea unei cărţi ?

Nu, dar dacă aflu că face parte dintr-un partid, mă dezumflu brusc, iar interesul pentru carte scade binișor.

6. Pe care scriitor îl consideraţi mai valoros: Stefan Agopian sau Mircea Cărtărescu ?

- Amândoi sunt valoroși, dar sunt diferiți. De ce să-i ierarhizăm ?

7. Consideraţi că trebuie să faceţi eforturi pentru citirea unei cărţi bine cotate sau o părăsiţi ? În acest din urmă caz, regretaţi că aţi pierdut ceva ?

- Sunt multe cărți bune care ne solicită foarte mult. Mai ales cele românești. Dar le citesc, cu eroism, până la capăt. ( Am văzut că Agopian a citit nu știu câte pagini dintr-o carte numai pentru a vedea dacă personajele și-o trag în cur. Pe urmă, s-a resemnat. Să tot ai cititori precum autorul lui Tobit  ! ) Cărțile străine, chiar scrise de Mann, T.S. Eliot sau Faulkner te răsplătesc pe fiecare pagină, astfel încât, citindu-le, nu simți niciodată că faci o corvoadă plictisitoare și absurdă.

8. Credeţi că o carte poate avea un efect terapeutic ?

- Da. Dar un efect invers, dacă pot spune așa, în sensul că îmi accentuează depresia. Efect terapeutic garantat au cărțile comice.

9. Apreciaţi valoarea unei cărţi pe baza gustului personal sau a recomandărilor criticilor ori a prietenilor ?

- Echilibrez lucrurile. Mi se întâmplă să citesc cu oarecare interes o carte în legătură cu care sunt conștient că e slabă. Și nu vi s-a întâmplat niciodată să citiți o carte care vi se pare o tâmpenie, deși criticii au decretat-o drept capodoperă ?

10. V-aţi întâlnit cu situaţia în care să vă placă opera unui scriitor, dar să nu vă placă autorul ?

- Da. Cunosc, de la distanță, vreo doi scriitori contemporani care au cărți importante, dar sunt niște caractere de căcat. Mă felicit că în ultimii 25 de ani n-am fost nevoit să stau niciodată de vorbă cu ei. De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, sunt mai multe asemenea specimene. De asemenea, să nu-l uităm pe Céline. Nici Hemingway nu era un tip agreabil.

11. Dacă aţi văzut o ecranizare a unui roman, mai citiţi şi cartea ?

- Bineînțeles. Filmul nu surprinde nici 5% din complexitatea unei cărți valoroase. E altă artă, alt limbaj, operând după alt cod cultural.

12. Credeţi că un scriitor poate să creeze o operă valoroasă dacă nu este patriot ?

- Ce înseamnă patriot ? Un scriitor e patriot chiar prin faptul că a creat o operă valoroasă. A fi patriot nu înseamnă a mânca fecale cu lopata și a-ți declara dragostea față de țărișoară cu lacrimi în ochi și cu mâinile prin buzunarele contribuabililor.

13. Dacă ar fi sa realizaţi un clasament valoric al literaturilor lumii (engleză, franceză, italiană, spaniolă, japoneză etc.), de la 1 la 10, pe ce loc aţi poziţiona literatura română?

- Ehe... Mai e mult până departe.

12 comentarii:

El Desdichado spunea...

Mi-au placut raspunsurile dvs., iar raspusul la intrebarea nr. 12 e memorabil. ;)

isuciu spunea...

Excelent ! Niste raspunsuri care-ti fac pofta de lectura !

Anton spunea...

Interesante răspunsuri! Mi-a atras însă atenţia răspunsul la întrebarea 10, prin aspectul ei foarte direct şi tranşant. Dacă dumneavoastră, care sunteţi un tip extrem de blajin şi cumsecade, spuneţi că cei doi scriitori sunt de evitat, se sparie gândul de ce-or fi capabili tipii aceia. Din fericire, eu ştiu doar câţiva scriitori români şi, uimitor, toţi sunt nişte oameni cel puţin agreabili. Noroc că nu cunosc mai mulţi şi nici în profunzime. Astfel pot să mă legăn în oarecari iluzii. Asta deşi sunt conştient că şi scriitorii sunt oameni...

Karina spunea...

În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului.Pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului, existând obiceiul de a bea 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.Aceste pahare se spune ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de sfinti mucenici din cetatea Sevastei.
Eu te sfătuiesc să nu bei 40:)
E bine ca bărbatul să guşte vin în această zi de 9 Martie, sau să fie stropit cu vin, acesta insemnând sânge şi putere de muncă peste an.
Prin urmare îţi doresc un an plin de satisfacţii personale!

Şerban Tomşa spunea...

El Desdichado,
mie îmi place tot ce scrieți Dvs. Sper să avem mai mult timp pentru a schimba impresii...

Şerban Tomşa spunea...

Ioan,
mulțumesc. Observațiile tale îmi ridică totdeauna moralul. :)

Şerban Tomşa spunea...

Marin Anton,
:)
Încerc eu să fiu „blajin și cumsecade”, dar nu-mi iese mereu figura și nu am fost totdeauna perceput așa... Aveți dreptate într-o anumită privință. Să ne consolăm că sunt, într-adevăr, cazuri când forța talentului este direct proporțional cu noblețea caracterului celui care îl deține. Sunt mari scriitori și mari caractere, în același timp. Vezi Eminescu, Rebreanu, iar mai aproape de noi, Ion Stratan, Horia Gârbea și Radu Aldulescu, dintre cei pe care îi cunosc sau i-am cunoscut. Dar sunt, din păcate, destui dintre cei invidioși, care nu au loc de confrații lor...

Şerban Tomşa spunea...

Karina,
îți mulțumesc și te sărut.
Nu mai sunt obișnuit cu vinul. Am devenit o mașină de citit-scris-alergat la școală-predat... Mi-e teamă să nu-mi cedeze vreo componentă nervoasă...

El Desdichado spunea...

Sunteti de o generozitate ireala. Eu va astept la un ''aperitiv'' cand o sa aveti vreme & chef. ;)

Aris spunea...

Nu intrebarile mi se par interesante, ci raspunsurile dvs.
Sincere si pertinente...
La intrebarea:
- Pe cine considerati mai valoros pe Agopian sau Cartarescu?
As raspunde fara nici o ezitare:
- Niciunul!
Ma justific spunind ca scrierile d-lor nu-mi trezesc nici un fel de emotie, nu-mi transmit nici un mesaj.

Şerban Tomşa spunea...

El Desdichado,
și eu sper că ne vom vedea cândva... :)

Şerban Tomşa spunea...

Aris,
vă respect opinia. Totuși, Cărtărescu a scris poeme de neuitat, iar Agopian are câteva cărți de proză admirabile...
Dar e o chestiune de gust. Aveți dreptate, cei doi sunt preocupați mai mult de adevărurile artei decât de cele ale vieții...