duminică, 22 martie 2009

Omul care nu ştie să zâmbească

Nu-mi place Rafael Nadal, oricât de mult aş încerca să-l înţeleg. Sunt obişnuit să apreciez oamenii după ceea ce reprezintă ei, ceea ce fac sau ce sunt, niciodată după cum arată. Când aud pe cineva spunând că nu-i place Sampras, fiindcă are gură de crocodil, sau că nu-l apreciază pe Băsescu, deoarece e chel, îmi dau seama că omul care îmi vorbeşte este un exemplar uman sărac cu duhul. ( Era gata să scriu "un prost", dar am observat că folosesc cam des acest cuvânt : în studenţie, când îl întâlneam într-un text, eram oripilat şi îl consideram drept o dovadă a sărăciei în gândire a autorului. ) După logica asta, Toulouse-Lautrec nu avea niciun merit, din moment ce era infirm. Nici de capul lui Van Gogh nu era nimic, pentru că avea părul de un roşu urât. Dostoievski arăta înfiorător, Buzzati avea o faţă prelungă, de cal, Marin Preda era de o urâţenie fizică bătătoare la ochi, iar Paul Georgescu devenise obez. Ca să apreciezi pe cineva, nu e nevoie ca acela să arate în aşa fel încât să-l poţi săruta şi, eventual, să poţi face amor cu el. Ţin minte şi acum şocul pe care l-am resimţit prin 1977, când l-am cunoscut pe Alexandru Muşina, cu care am discutat deseori pe teme literare. Omul mi se părea inteligent şi cu haz, avea priză la idee, dar parcă iubea prea mult bârfa ieftină, de precupeaţă neglijată de bărbat. La un moment dat, i-am spus că Mircea Dinescu, tânărul autor de atunci, mi se pare un poet talentat. Muşina a strâmbat din nas şi mi-a spus că, după părerea lui, Dinescu nu are pic de talent, deoarece... este impotent. Aflase preţioasa informaţie de la o practicantă a amorului liber pe care scriitorul în cauză n-o satisfăcuse ! De atunci , obişnuiam să privesc cu multă neîncredere cam tot ce zicea Muşina despre alţi creatori.
Ca să revin la tenis, voi spune că îi apreciez pe jucători exclusiv după felul în care joacă. Am jucat şi eu tenis, ca amator, mai joc şi acum şi am pretenţia că ştiu cu ce se mănâncă acest sport. De altminteri, văd sportul ca pe un prilej de bucurie, o celebrare a vieţii, o sărbătoare a trupului şi a minţii. Într-un cuvânt, ca pe un joc. Îmi plac Federer, Safin, Tsonga, Simon, Djokovic, Ljubicic, Murray, mă încântau Năstase, Ashe, Sampras, Edberg, Wilander, Agassi, McEnroe. Îmi plăcea chiar şi Borg. Mulţi ani am ţinut cu el. Dintre marii australieni, nu i-am văut jucând pe Laver şi Roswell. Nevcombe însă nu mi-a plăcut. Şi, cum spuneam, nici Nadal. De ce ? Pentru că a transformat tenisul, de dragul de a câştiga, într-un coşmar. Nadal se chinuie, îi chinuie şi pe adversari, suferă, provoacă suferinţă şi se comportă ca un disperat atins de sadism. Mă doare capul, mă îmbolnăvesc când îl văd pe Nadal jucând. E un băiat drăguţ, cu un corp superp, dar nu ştie să zâmbească. Se strâmbă doar şi ne arată o grimasă de om torturat. Mai rău este că îi torturează şi pe cei din jurul său. Dacă aş fi intolerant ( şi iar eram pe punctul de a scrie "prost" ! ), aş spune că trebuie să fii dereglat mintal ca să-ţi placă modul în care joacă Nadal. Dar e numai o chestiune de gust, nu-i aşa ?

P.S. Nadal îmi pare un om întunecat, purtător de energie negativă şi ieşit parcă din subteranele Infernului. Nu vreau să fiu nedrept cu el şi să fac un păcat, dar la felul cum aleargă şi cum se mişcă, de parcă ar fi de cauciuc, nu m-ar mira ca, peste ani, să aflăm că s-a dopat sau că a luat nu ştiu ce leac băbesc. Borg şi McEnroe au luat cocaină !
P.P.S. Aflu un lucru cutremurător : dacă Nadal îşi uită sticla cu apă, unchiul său, care-l antrenează, nu-i permite să şi-o mai ia şi jucătorul se antrenează toată ziua fără apă. Dacă mai punem la socoteală faptul că Rafael este dreptaci, iar unchiul l-a obligat să joace cu stânga pentru a-i încurca pe ceilalţi competitori, lucrurile sunt clare. Membrii familiei acestui băiat sunt nişte monştri care îl exploatează fără milă şi fără ruşine. Au reuşit să-l schilodească, mai ales afectiv, de dragul banilor şi al celebrităţii. Da, acum îl înţeleg pe Rafael Nadal şi mi-e o teribilă milă de el. Una peste alta, Nadal m-a făcut să-mi pierd interesul pentru competiţiile de tenis.

Niciun comentariu: