Primăvara este doar mareea de aer pe care o stârnesc hainele vag parfumate ale unei suedeze care trece grăbită către un amant de culoare, răscopt și viril. Fata a întârziat oarecum, iar moșul tremură în răcoarea iradiind din ghețari.
„Lumina asta din nord e bună să bați monedă din ea, vorbește singur bătrânul. Cu atâția bani poți cumpăra orice femeie. Dacă închid ochii, pot să-mi închipui că îmi petrec o noapte în deșert. Parcă aud foșnetul palmierilor dintr-o oază apropiată.”
Cioc! cioc ! la ușă.
- Intră, strigă boșorogul, dar deșartă-ți în prag lumina aia din buzunare ! Îmi plac la nebunie buzunarele goale !
5 comentarii:
Superb, mai ales ca am simtit astazi suedeza vreo doua ore si pe la noi desertandu-si luminile pe praguri si ferestre si jucandu-se cu stalpii de telegraf de pe strada garii, unde se face alee pietonala, ca asa vin suedezele in lumile civilizate, cu haine noi si mirosind a seara!
Ionel Muscalu,
vă mulțumesc. Părerea unui poet veritabil e flatantă pentru mine. Și e foarte frumos ce-mi scrieți.
Suedezele ne răvășesc deseori viața, chiar dacă nu sunt ceea ce spun că sunt...
Serban,
Sper ca toate aceste bijuterii sa le pui la un moment dat intr-un volum. Ar fi pacat de stralucirea lor sa le lasi doar pe net.
Frate Liviu,
îți mulțumesc. Când vom trage linia, vom face împreună selecția...
o norvegiana ar fi carat lumina in san :)
Trimiteți un comentariu