Aflu că la noi anumite medicamente sunt de șapte ori mai scumpe decât în civilizatul Occident.
Acolo, produsele de firmă sunt produse în secții speciale pentru răsăriteni : cu componente de slabă calitate și asamblate de Doamne-ajută.
La medic vom plăti de câte ori ne vom duce, chiar dacă avem asigurare medicală. Oricum, până acum, când mergeai la un specialist, trebuia să-i bagi de la început tariful în buzunar, dacă voiai să fii băgat în seamă. Înțeleg că, pe lângă asta, trebuie să mai dai destui bani pentru o chitanță de la casierie. Atunci de ce mai plătim asigurările de sănătate?
60% din prețul energiei electrice reprezintă sume băgate în buzunar de intermediari.
Ce suntem noi, fraților? Proștii Europei? De noi își bat joc, când au chef, toate scursorile morale și sociale ale vestului. Echipele de fotbal, handbal și baschet ale Franței sunt alcătuite din oameni de culoare, iar jurnaliștii francezi ne alintă cu eticheta de ”țigani”.
Eram înduioșat când constatam că mai sunt oameni care privesc animalele abandonate ca pe niște copii fără părinți și le luau apărarea. Între timp am văzut documentare în care unii iubitori de animale salvau bietele făpturi doar pentru a le vinde unor restaurante sau, Doamne Dumnezeule, unor bordeluri pentru zoofili, din același luminat Occident.
Cândva aveam o Dacie 1300 pe care doream să o valorific în cadrul programului Rabla. Pentru o mașină primeai, atunci, șapte sute de lei. Dar condițiile erau drastice. Era necesar ca autovehiculul să funcționeze, să aibă ITP-ul și asigurarea la zi. Bine că nu ziceau că e obligatoriu ca mașina să prindă două sute de km la oră, în condițiile în care era trimisă la casat. Erai însă obligat să cedezi o parte din bani celui care te trecea pe listă și altor doi intermediari. Am aflat mai târziu că unii se duceau cu două-trei bucăți de tablă și un număr de în matriculare și obțineau voucherul, dar lăsau funcționarilor mai mult de jumătate din bani. Până la urmă, am vândut mașina unui tânăr care mi-a oferit o mie două sute de lei. Am acceptat însă numai șapte sute, fiindcă voiam, nu-i așa, să fiu corect cu omul. I-am mai oferit norocosului, gratis, nenumărate piese de schimb și un plin de benzină. Noul proprietar nu s-a lăsat până n-a distrus mașina - unii se comportă cu lucrurile lor ca niște dușmani - și a vândut-o altui brav pasionat de autovehicule, care mergea cu Dacia mea dragă chiar și fără apă în radiator. După ce motorul a fost terminat definitiv, obiectul atât de tranzacționat a ajuns în posesia cuiva care l-a făcut să renască și i-am văzut din nou silueta roșie, inconfundabilă, pe drumurile patriei. În fine, automobilul a fost dat la casat în schimbul unui voucher și am fost de față când ultimul proprietar a vândut voucherul unui necunoscut care mai avea un teanc gros de asemenea documente. Azi voucherul valorează foarte mult și sunt sigur că programul ”Rabla” este făcut în interesul celor care pot ciupi gras din banii respectivi. Am ajuns să cred că orice nobilă inițiativă are, la noi, o motivație infracțională.
Se pare că de mai multă vreme a fost demarat un program pentru distrugerea națiunii române. Am fost vânduți pe nimic și peste o sută de ani nu vom mai exista ca popor.
Mă întreb însă de ce Dumnezeu nu declanșează un proiect de revizuirea a codului genetic al umanității. Instinctul de posesie face ca această nesătula specie, pe care o reprezentăm, să se comporte ca un virus, distrugând iremediabil mediul care o găzduiește.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu