Marilyn cu o carte în mână

Un amator de mâncăruri fine mărturisea că îi este indiferent ce bagă în gură.
Un scriitor spunea că îi place whisky-ul. El scrie însă atât de mult şi atât de bine, încât este exclus să bea zilnic tăria lăudată de toată lumea.
Am văzut nenumărate fotografii în care Marilyn Monroe citeşte o carte deschisă cu ostentaţie către sfârşit. A fost o actriţă deosebită şi jucăria sexuală a boşorogilor şi tăuraşilor de la Hollywood, dar voia să pară o cititoare pasionată, o femeie instruită.
Fiecare actor de pe scenă are şi o faţă intimă, cu pete de întuneric, însă vrea să fie ţinut minte în cel mai luminos rol al său.
Ne compunem câte o poză cu care apărem în lume. Uneori ne încurcăm şi lăsăm perdeaua netrasă sau ne punem strâmb masca.
Adevărul este că suntem ceea ce vrem să fim, nu ceea ce ne împiedică să zburăm.
Aspiraţiile noastre ne definesc mai bine decât păcatele.

P.S. 1. Erorile din sistem mă împiedică să mai comentez pe blogurile prietenilor. O oră am încercat să scriu ceva în curtea lui Radu Vancu, dar n-am reuşit.
        2. Am văzut marile adunări organizate de cele două coaliţii politice care se vor duela la viitoarele alegeri. Niciun program economic sau social, nimic care să se adreseze inteligenţei omeneşti. Discursuri strigate, de urangutani care arătau că nu vor face nimic pentru noi, poporul umilit, dar sunt gata să-şi mănânce de vii semenii pentru a ajunge pe scaunele puterii. Şi era atâta poftă de mâncare - nu-i mai zic foame ! - în ochii celor adunaţi pe stadion, încât am înţeles, o dată în plus, că în ţara asta nu mai există nicio şansă ca valoarea şi competenţa să fie puse la locul lor.