Mâine și poimâine, la Alexandria : Festivalul Național de Literatură ”Marin Preda”

Festivalul Naţional de Literatură “Marin Preda” – ediţia a XIV-a

---

Monica DUMITRESCU

Consiliul Judeţean Teleorman şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Telorman şi mai multe reviste culturale locale şi naţionale, organizează Festivalul Naţional de Literatură “Marin Preda”, ediţia a XIV-a, ale cărui manifestări finale se vor desfăşura în zilele de 25 şi 26 septembrie 2014, la Alexandria şi la Siliştea Gumeşti.

Potrivit organizatorilor Festivalul urmăreşte să descopere şi să promoveze prozatori de talent, care nu au debutat în volum. Concurenţii vor trimite 1-3 proze scurte, ce pot avea în total 20 pagini. Vor fi acordate următoarele premii: Premiul “Marin Preda” şi Premiul Revistei “Luceafărul de dimineaţă” (în valoare de 900 lei);Premiul I şi Premiul Revistei “Argeş” (în valoare de 700 lei); Premiul al II-lea şi Premiul Revistei “Bucureştiul literar şi artistic” (în valoare de 600 lei); Premiul al II-lea şi Premiul Revistei “Litere” (în valoare de 600 lei); Premiul al III-lea şi Premiul Revistei “Pro Saeculum” (în valoare de 500 lei); Premiul a III-lea şi Premiul Revistei “Caligraf” (în valoare de 500 lei).

Prozele scurte premiate vor fi incluse într-un volum, ce va fi lansat în cadrul manifestărilor finale ale festivalului; de asemenea, vor fi publicate de revistele partenere.

Concurenţii vor trimite prozele scurte pe suport de hârtie, culese cu font 12 (Normal, Times New Roman, 1.5 Space), în câte 7 (şapte) exemplare, semnate cu un motto, acelaşi motto figurând şi pe un plic însoţitor, în care va fi introdusă o fişă cu datele de identificare ale autorului: numele şi prenumele, data şi localitatea naşterii, adresa poştală, adresa de e-mail şi numărul de telefon mobil, precum şi un CD cu textele trimise, inscripţionat cu acelaşi motto.

Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 5 august 2014, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman, str. Ion Creangă, nr. 52-54, 140056 – mn. Alexandria, jud. Teleorman, cu menţiunea “pentru concurs”.

Nu se admit în concurs grupaje de proze transmise pe e-mail.

Manifestările finale ale Festivalului Naţional de Literatură “Marin Preda”, ediţia a XIV-a, se vor desfăşura la Alexandria şi la Siliştea Gumeşti, în zilele de 25 şi 26 septembrie 2014, în colaborare cu Consiliul Local şi Primăria Comunei Siliştea Gumeşti şi Biblioteca Judeţeană “Marin Preda” Teleorman. ( preluare din ziarul Teleormanul).

P.S. Nu voi ajunge, din păcate, nici la această ediție, unde mi-aș fi putut întâlni prietenii și aș fi cunoscut oameni noi și interesanți. Regret nespus, dar am anunțat motivele absenței mele. Oricum, îi mulțumesc lui Stan V. Cristea pentru invitație și urez deplin succes  Festivalului!

LA MULŢI ANI, STAN V. CRISTEA !

Pe 16 martie este ziua de naştere a poetului şi istoricului literar român STAN V. CRISTEA. Domnia Sa este autorul a mai multor cărţi importante, dintre care amintesc volumul de poeme Turla vederii şi cele două impresionante lucrări dedicate unor mari personalităţi plecate de pe meleaguri teleormănene , Marin Preda. Repere biobliografice şi  Constantin Noica. Repere biobibliografice.
Îi urăm cărturarului şi omului de ales caracter să aibă o viaţă lungă şi luminoasă, să se bucure de sănătate, să fie iubit şi să dăruiască în continuare culturii noastre monumente ştiinţifice, aşa cum numai el ştie şi poate să o facă ! LA MULŢI ŞI FERCIŢI ANI, STAN V. CRISTEA !

Iaşii din vis

Le-am spus multor prieteni că am un adevărat cult pentru ardeleni şi moldoveni. Cu primii m-am împrietenit pe unde m-am întâlnit, mai ales cu maghiarii, iar pe ceilalţi, neavând contacte îndelungate cu ei, i-am admirat de la distanţă.
Stau într-un loc peste care odinioară îşi lăsau umbra Codrii Vlăsiei. Mai jos se află Pădurea Nebună, Teleormanul. Copacii au fost însă tăiaţi şi a rămas un peisaj monoton, obositor, deprimant. Câmpie goală, întreruptă, ici şi colo, de râpe lipsite de haz.
Ţinuturile pe care le locuiesc ardelenii şi moldovenii mi se par, în schimb, fabuloase. Transilvania şi Moldova sunt locuri sacre ale istoriei noastre, întinderi de pămân mitice. E cert că spaţiul în care trăim ne modelează trăsăturile morale. Plaiurile şi munţii  Moldovei au zămislit oameni frumoşi, bogaţi afectiv, talentaţi, generoşi.  De acolo vin scriitori şi artişti incomparabili. Am cunoscut în anii facultăţii un moldovean, Costache, care era omul cu cel mai mult umor, dintre toţi cei pe care i-am cunoscut într-o viaţă. Era de o veselie debordandă şi, deşi eram internaţi amândoi în Spitalul Studenţesc din Bucureşti ( eu având probleme serioase ), râdeam împreună până leşinam. Scriitorul favorit al lui Costache, ca şi al multor ieşeni de atunci, era Marin Sorescu.
Mi-am dorit totdeauna să locuiesc într-o zonă colinară, să am o casă pe un deal de unde să văd orizonturile lumii mai largi. ( Oricine poate vedea că nu exagerez cu pretenţiile, nu cer Divinităţii o insulă în Mediterana, aşa cum au alde Berbecali. Nici măcar o vilă la Miami. Sunt destul de modest. )
Mă facinează însă oraşul Iaşi, pe care nu l-am văzut niciodată. Atâtea genii şi-au purtat paşii pe străzile acelea, încât bănuiesc că piatra, lemnul şi varul s-au umanizat şi respiră la propriu. Cum va fi fost o plimbare a lui Sadoveanu ? Invitat la Iaşi de G. Ibrăileanu, sclipitorul George Topîrceanu se duce acolo când avea 25 de ani, ca un alt Hans Castorp descoperind o lume magică, şi nu mai pleacă până la moarte.
Nu ţin să mă stabilesc în Copou sau în apropierea teiului lui Eminescu, dar aş fi mulţumit să găsesc o bojdeucă în Mahalaua Ţicăului, precum gurmandul Creangă sau, mult mai târziu, celestul Mihai Ursachi.