Semnal editorial : "Revoluţia borfaşilor" de Cristian Meleşteu

          La numai un an de la Radiografia unei zile de mai, Cartea Românească, 2012, Cristian Meleşteu revine în forţă romanul Revoluţia borfaşilor, Tracus Arte, 2013. Îmi place în mod deosebit acest tânăr prozator, înzestrat cu un stil fluent şi cu o viziune artistică originală. Revoluţia borfaşilor se ridică la nivelul celor mai bune pagini ale volumului anteriror, făcând un pas înainte în ceea ce priveşte anvergura construcţiei narative. Cele şapte părţi ale opului poartă titluri inspirate, cu iz livresc-cultural, după numele unor tablouri de Bosch, amintindu-mi de verva metaforică şi imagistică a lui D. R. Popescu : Ispitirea Sfântului Anton, Grădina desfătărilor lumeşti, Carul cu fân, Corabia nebunilor, Judecata de apoi, Scamatorul, Moartea avarului. Inventiv, cu o fantezie debordantă, Cristian Meleşteu povesteşte firesc şi alert fapte incredibile, deviind pe nesimţite de la banal la o irealitate şocantă, uneori terifiantă. O lume halucinantă populează paginile lui Meleşteu, iar scenele comic-groteşti se succed ca în filmele lui Chaplin. Fără îndoială că aceasta este o modalitate de a evoca tragedia neputinţei umane, a incapacităţii fiinţei noastre de agăsi lumina împăcării şi a fericirii. Cristian Meleşteu este un prozator straniu, cu personaje atipice, gogoliene. Aştept cu mare interes evoluţia viitoare a autorului.

P. S. Felicitări se cuvin şi redactorului Vasile Mihalache, care a făcut o treabă excelentă.

Am renunţat să-mi lansez romanul la Bookfest

      Ieri mi-a telefonat strălucitul poet care mi-a fost redactor de carte la Tracus Arte şi m-a întrebat dacă sunt de acord să programăm lansarea Călugărului Negru la Bookfest. Ştiu că oricine scoate o o carte se bucură de o manifestare de acest fel şi e normal să fie aşa. Deseori, autorii îşi organizează ei însişi festivităţi şi chefuri filmate şi trase în poze. De aceea în multe zone unei lansări de carte i se asociază şi burţi umflate cu mâncare şi băutură. În Videle, primarul l-a ajutat pe un profesor să-şi promoveze o carte documentară despre Marin Preda, cumpărând nu ştiu câte sute de exemplare ale lucrării şi oferind o masă pantagruelică. Sigur, locurile unde edilii sunt pasionaţi de cultură sunt rare în ţară, dar despre asta voi scrie cu alt prilej.
Revenind la firul poveştii, i-am cerut poetului un timp de gândire şi mi s-a acordat o zi întreagă . După două ore l-am apelat eu şi i-am zis că nu facem lansarea.
    Un asemenea eveniment se justifică dacă se vând mai multe copii ale unei cărţi, dar este util şi în comunicarea cu alţi scriitori şi chiar cu cititorii. O lansare centrală, cu vizibilitate, chiar este un act de cultură, cu totul altceva decât o paranghelie locală, unde sunt aduşi lăutari şi se petrece două zile. Povestea îmi vine însă cam din scurt şi îmi ridică atâtea probleme, încât am renunţat. Trăiesc într-o lume total diferită de cea în care îmi public cărţile şi mă gândesc că, până la urmă, va trebui să renunţ fie la scris, fie la onoarea de a locui în Gratia. Pe urmă mi-am dat seama că aş fi putut strânge mai mulţi prieteni decât majoritatea autorilor care vor fi prezenţi la Bookfest. Dar asta e. În orice caz, nu m-am cramponat de faptul că, la târguri, lansările se realizează în serie şi simultan ( se fac în jur de treizeci de lansări în acelaşi timp ), pierzându-şi identitatea. Am avut şase motive întemeiate să renunţ la un lucru care mi-ar fi picat bine din alte puncte de vedere. Ca să nu supăr pe nimeni, voi spune că împărtăşesc atitudinea lui Salinger, care îşi lăsa operele să iasă singure în lume, fără să le ofere sprijin suplimentar şi fără tămbălău extraliterar. Salinger lua contact cu editorii şi cititorii săi numai printr-un agent literar şi intermediul naraţiunilor sale. Dar el trăia într-o ţară civilizată.
Poate aici sunt potrivite lansările pe care le face Mircea Dinescu, excelent cunoscător al psihologiei româneşti. Cunoscutul poet şi gazetar îşi plimbă opurile pe Calea Victoriei, cu măgarul şi cu butoiul de vin în teleguţă. Dar acum sunt vremuri grele şi nu oricine are măgar şi căruţă.

Aşa arată prima copertă a "Călugărului Negru"

Prietenul Liviu Drugă mi-a trimis această imagine, pentru a le da cititorilor o idee de felul în care arată Călugărul Negru. Îi mulţumesc.
Pentru mine încep emoţiile.
Reamintesc că romanul meu se găseşte în Cluj, Iaşi, Timisoara. În Bucureşti este pus în vânzare la Bastilia, la Eminescu si la alte câteva librării. Cartea poate fi comandată şi pe site-ul editurii Tracus Arte : http://www.tracusarte.ro/?p=1742.

Monstrul Spaghetelor Zburătoare a fugit dintre degetele lui IGOR URSENCO !

Pentru scriitorul și teoreticianul culturii Igor Ursenco se pare că 2012 nu este anul Dragonului de Apă, ci al „Monstrului Spaghetelor Zburătoare”! Urmîndu-și cu fidelitate „CV-ul Prosodic” din volumul său de debut („condamnat deja să port dintotdeauna, / în trupul // meu trecător, funcţiile // estetice şi // valoarea structuratoare // a cezurii”), basarabeanul naturalizat moroșean vrea să ne convingă că suspansul, jurnalul autentic, istoria alternativă, realitatea virtuală, literatura fantasy ori second life au aceeaşi „genealogie”: imaginaţia! Astfel, la Editura „Tracus Arte” a apărut, de curînd, volumul liric „Monstrul Spaghetelor Zburătoare”, o poezie despre care Ioan Es. Pop spunea că „şi-a citit autorul: la propriu şi la figurat”.  Volumul e structurat în cinci părți, intitulate după cum urmează: MEMENTO 1: „I am but Mad from North-North-West” (Hamlet’s monolog), MEMENTO 2: „Tat Tvam Asi” (Upanişadele), MEMENTO 3: „eu mousoi” (Socrate), MEMENTO 4: „All letters form absences” (Edmond Jabès), MEMENTO 5: „Nu ştii încă poemul care te va supravieţui” („Omnes vulnerant, Ultima necat”, text din volumul „apoptosium”). La finele volumului mai apar referinţe critice semnate de Traian T Coşovei, Robert Şerban, Răzvan Țupa și Marius Ştefan Aldea.
( text preluat de pe oradetimis.oradestiri.ro. )
De curând, la Editura Tracus Arte a apărut volumul de poezie „Monstrul Spaghetelor Zburătoare” de Igor Ursenco. „De azi înainte Biserica care propovăduiește oficial pe „Monstrul Zburător de Spaghete” va avea un emul serios în persoana „Monstrului Spaghetelor Zburătoare” care, iată-l, a ieșit cu „nota zece” din teascul tipografic al editurii bucureștene „Trakus Arte” și e mai palpabil ca niciodată. Am fost, se pare, un părinte responsabil, dovadă că Monstrulache are și o coloană vertebrală viguroasă ”, a scris autorul.

„Igor Ursenco este un rebel temperat de raţiunea care – în cazul lui – nu exclude o sensibilitate remarcabilă. Versurile sale înfiorate şi dure îl aşează convingător în şeaua unei motociclete Harley Davidson alergînd nebuneşte pe autostrada de metafore numită, pînă la urmă, Ideal. Pentru că poemele adunate între cele două coperţi se disting nu­maidecît prin senzualitatea zgomotoasă ce-mi aminteşte de „trupa” de motociclişti rămasă în Istorie sub numele de Hell’s Angels. Trupă care – dacă memoria nu-mi joacă feste – a fost şi subiectul unui film ce a făcut vîlvă la vremea respectivă.
"Monstrul Spaghetelor zburătoare” este o carte care promite, po­etic vorbind, o revoluţie a dicteului suprarealist în formula postmoder­nă a aceluiaşi sentiment perpetuu (teamă, iubire, frică, dezamăgire şi încredere), dar într-o rebeliune totală faţă de formulele poetice deja osificate. Prin şansa acordată Istoriei alternative ca second life, volumul trezeşte la viaţă mumii şi entităţi virtuale dînd naştere unor piramide de spaimă şi îndoieli pe care numai poeţii autentici le trăiesc cuvînt cu cuvînt, piatră cu piatră în insomnia unui veac al „spaghetelor zburătoa­re”.
Igor Ursenco, bine ai venit în „clubul” nostru: cel al mîncătorilor de poezie şi de „spaghete zburătoare” necomestibile! La cea mai înaltă tensiune poetică!” (Traian T. Coşovei)

( text preluat de pe agentiadecarte.ro )

A apărut "Trecutul e o sărbătoare" la Tracus Arte

Vă anunț cu bucurie că mă aflu în posesia primelor exemplare din volumul meu de poezie „Trecutul e o sărbătoare”, apărut la Tracus Arte prin grija directorului acestei edituri, Ioan Cristescu. Volumul este ilustrat cu șapte desene de Vlad Ciobanu și are pe coperta a IV-a o prezentare de Nicolae Manolescu.

Cartea cuprinde două cicluri de facturi diferite: cum se anunță o victorie (21 de texte autonome) și amintiri din închisoare (13 texte monotematice).
Data potențială a primei lansări (dar voi anunța din vreme repere precise): 24 aprilie ora 14.14 la Sala Oglinzilor de la sediul Uniunii Scriitorilor.

                                    *
 În ziua de 23 aprilie se va sărbători Ziua Cărții. Cu acest prilej va avea loc și un recital poetic în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, amfitrioni fiind Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Organizatorii m-au invitat să citesc și eu cîteva texte proprii. Deși onorat de invitație, am cerut permisiunea să prezint publicului, în premieră, nu versurile mele, ci unele dintre cele pe care le-am tradus din opera lui Shakespeare, întrucît pe 23 aprilie este ziua nașterii (dar și a morții) marelui autor. Vă invit de pe acum la acest recital.

( Textul şi coperta au fost preluate de pe blogul cunoscutului scriitor Horia Gârbea. )