Finala Campionatului European de Fotbal s-a jucat între Germania și Italia.
E fotbalul tacticienilor, al arhitecților, al șahiștilor.
Rapiditate, forță, execuții. Disputele s-au transformat în violente jocuri mecanice. Fiecare jucător știe dinainte de a primi mingea ce va face cu aceasta și evaluează instantaneu toate posibilitățile. Sunt niște supersportivi îndopați cu vitamine. Pierde meciul cine face o mică greșeală. Când mă gândesc la vremurile când ai noștri înaintau agale, cu mingea la picior, nefiind atacați de nimeni până în careul advers, mă apucă o ciudată nostalgie. Atunci se juca oarecum la voia întâmplării și se miza pe valoarea marilor atacanți. Acum întâmplarea e gândită și simulată prin strategia tragerii la sorți. Cum e posibil să cadă toate echipele mari pe o parte a tabloului, exact cum s-a întâmplat și în Liga Campionilor?
Și dacă va câștiga Portugalia lui Ronaldo?
Oricum, Germania e greu de bătut.
Am ținut cu Gareth Bale, cu Islanda și cu Belgia.
Dar acum nu mai are nicio importanță.
Ar trebui ca meciurile terminate la egalitate, după expirarea timpului regulamentar de joc, să fie rejucate.
Pentru onoarea fotbalului.
Pentru a câștiga cel mai bun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu