A şaptea scrisoare de la Manuel Angelescu

Paradoxul crabilor

      Am putea defini civilizatiile ca sinteze ale creativitatii umane iar inventivitatea, ca forma cea mai inalta a creativitatii. Sa aflam, insa, cateva lucruri surprinzatoare despre aceasta predispozitie.

      Profesorul dr. Florin Colceag, parintele spiritual al multor copii supradotati, este omul potrivit pentru un asemenea subiect. Este membru al Clubului de la Roma, alaturi de laureati Nobel, si presedinte al Institutului Roman pentru Studii si Cercetari Avansate Gifted Education. Nu are nici timpul fizic, nici banii necesari pentru a raspunde recunoasterii de care se bucura. Este asaltat cu invitatii la congrese stiintifice si cu solicitari pentru articole in reviste internationale, cam de cateva ori pe zi. Guvernele marilor tari ale lumii il solicita pentru consultari si solutii economice. Numai la noi in tara, unde duce o viata austera, cu o modestie intalnita doar la marii intelepti, initiativele sale n-au putut razbate pana la urechile politicienilor nostri. A format o gramada de genii si spune ca-i recunoste pe copiii inteligenti numai dupa mersul pe strada sau dupa sclipirea din ochi. "Am gasit inteligente foarte Inalte la putine popoare: la chinezi, la indieni, la rusi, la evrei si la romani. Romanii se caracterizeaza prin complexitate – capacitatea integratoare pe mai multe domenii si pe mai multe dimensiuni.In Romania, 4% dintre copii se nasc super inteligenti, adica de doua ori mai mult decat media mondiala. Totusi, numai jumatate dintre ei vor performa In viata si In cariera profesionala, pentru ca sistemului educational Ii transforma pe multi In ratati de serviciu ai unei societati debusolate.Toceala este cea mai stupida metoda de Invatare. Copiii retin 3-5% din ceea ce tocesc, pentru ca nu-i atinge sufleteste. Cand nu au greutati legate de aripi, ei zboara In mod natural."

      Intr-un interviu senzational pentru TED, din 2011, Dr. George Land(1932 – 2016), cercetator al performatelor creative, a dezvaluit ca a fost contactat de NASA pentru un test specializat, care sa masoare potentialul de creativitate al angajatilor sai. O echipa de studiu a supus unor teste experimentale peste 1600 de copii, cu varste Intre 4 si 5 ani. Datele obtinute au fost bulversante: din punct vedere cerebral, 98% dintre copii se nasc genii. Testele au fost reluate cu acelasi lot de copii dupa 5 ani. Doar 30% dintre ei si-au pastrat abilitatile cerebrale. La 15 ani, procentul a scazut la 12% , iar In viata de adult doar 2%. Concluzia? Imaginatia si creativitatea copiilor sunt reprimate Inca din primii ani de viata si continua cu sistemul de educatie scolara. "Scoala este o institutie care serveste clasa politica aflata la putere, nu oamenii de rand", spunea cercetatorul. Dar s-a ajuns si la o constatare mai optimista: Ramanem toata viata cu cele 98 de procente, principalul este sa intelegem cum functioneaza acest sistem apasator si cum sa-l evitam. Mai exact, gandirea divergenta stimuleaza procesele din creier, iar gandirea convergenta le inhiba. O gandirea convergenta minata de dogme si paradigme franeaza libertatea imaginatiei si creativitatii. Si ce e de facut? "Incercati din nou sa-l gasiti in mintea voastra pe copilul de cinci ani, care abia a inceput sa cunoasca lumea, si lasati-l sa iasa la suprafata. "

      Robert Zicman, copilul supradotat al unei familii de romani stabilita in Anglia, cooptat de Mensa – cea mai mare organizatie din lume care se ocupa cu geniile, vorbeste la 7 ani cateva limbi straine, iar la chimie invata, in particular, materia pentru bacalaureat. Face de toate, cum povestesc parintii lui:merge la teatru, la biserica, pian, tobe, chitara  schi, patinaj, inot, arte martiale. Este inscris la clubul de stiinta si reprezinta Anglia in concursurile internationale de robotica. A renuntat repede la scoala: le spunea parintilor ca abia asteapta vacantele, ca sa invete si el ceva.

     Literatura ne-a oferit exemple de laureati ai Premiului Nobel, care au abandonat timpuriu scoala: George Bernard Shaw,William Faulkner, Jose Saramago, Harry Martinson, Joseph Brodsky.

Lista mintilor creative fara diplome de studii superioare este, insa, mult mai variata si mult mai lunga: William Shakespeare, Mark Twain, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Abraham Lincoln, Winston Churchill, Charles Darwin, Walt Disney, Steven Spielberg, Oprah Winfrey, Thomas Edison, Nikola Tesla, Albert Einstein, Michael Faraday, Benjamin Franklin, Henry Ford, John Rockefeller, Steve Jobs, Bill Gates, Mark Zuckerberg, Michael Dell sunt doar niste exemple. Ei nu au agreat scoala, dar au facut istorie in cultura civilizatiei noastre.

      Dar nu doar inteligenta creativa este blocata de o mentalitate colectiva meschina si formalista. Inginerul Eugen Bargaoanu, liderul AIM Group, povestea intr-un interviu: "In 1983, am citit un articol in revista Science et Vie. In articol era vorba de o intalnire remarcabila, pe teme de parapsihologie. La acest simpozion luasera parte Djuna Davitasvili, Vanga Dimitrova, psihologul Gheorghi Lozanov, Uri Geller, doua surori chinezoaice telepate, un copil congolez care vedea prin obiecte si altii. Au fost efectuate o multime de experimente uluitoare. Djuna a separat de la distanta galbenusul unui ou de albus, copilul congolez a reusit sa indice pozitia unui obiect ascuns intr-o cladire, Geller a miscat si indoit de la distanta diverse obiecte s.a.m.d. Este interesant ca, dupa experiment, au fost luati mai multi copii sub sapte ani, in grupuri de cate 5-6, si fiecare grup a petrecut o perioada de cateva luni pe langa unul din acesti oameni cu puteri extrasenzoriale. Toti acesti copii au invatat sa utilizeze puterile pe care le avea maestrul pe langa care au stat. Si mai interesant este ca s-a reluat experimentul sub indrumarea unor persoane fara capacitati paranormale autentice. De exemplu, conducatorul proiectului misca o cana metalica cu ajutorul unui magnet ascuns, iar copiilor li se spunea ca a fost miscata prin forta mintii. Incercand sa faca acelasi lucru, copiii reusea sa miste cana folosindu-si mintea!"

      Din aceasta scurta privire, realizam ca ne nastem cu o zestre genetica generoasa, dar ea are nevoie de un teren fertil. Nedescoperiti si neincurajati, copiii vor deveni adultii de maine, care vor perpetua sistemul. In civilizatia noastra, desi marcata de progresele spectaculoase al secolului XXI, dainuie inca asa-numitul paradox al crabilor: Cand intr-o galeata plina cu crabi vreunul se apropie de marginea galetii, pentru a evada, ceilalti il trag inapoi.