Fără sare și piper

           Am pierdut ani din viață, corectând teze, extemporale și teste. Mă apucă jalea, pentru că nu-mi va mai înapoia nimeni prețiosul timp risipit. Nu voi recupera nici cele două ore irosite de-a surda, când am urmărit meciul Dinamo-Steaua. M-au înșelat cei care urlau că Dinamo e o echipă mai puternică în acest moment. Aiureli. Dinamo e o echipă de liga a treia, programată să supraviețuiască de mintea de maestru a lui Mircea Rednic. Niște puști fără suflu nu au cum să facă spectacol. E drept că nici Steaua n-a strălucit. Ba chiar putea să piardă dacă arbitrul ar fi fost corect și ar fi acordat un penalty pentru Dinamo. Dar e de neconceput că un lot atât de valoros ca al Stelei să producă un joc insipid și steril. Nu știu ce îi învață Reghecampf pe elevii săi, dar formației sale i-au lipsit mai mereu, chiar și în momentele de glorie, sarea și piperul. La ce sunt bune atâtea strategii, când nu ești în stare să dai un gol? Să tragi de la șase metri peste poartă, în repetate rânduri,  înseamnă să nu simți spiritul fotbalului care se joacă, nu-i așa, pe goluri. Consider că Real Madrid e, potențial, cea mai bună echipă din lume, fiindcă acolo sunt mai mulți jucători în stare să bage mingea în ațe. Și când te gândești că și noi am avut vârfuri de clasă mondială, comparabile cu Suarez și cu Fernando Torres! Cred că Dumitrache se răsucește în mormânt când îi vede pe fruntășoii de azi cum devin ridicoli în gura porții, iar Răducioiu și Dudu Georgescu s-ar fi împușcat dacă ar fi ratat ocaziile pe care le-au avut jucătorii celor două echipe. Ce să-i faci, la vremuri proaste, fotbaliști slabi. Dar nu mă voi mai uita la următorul derby. Voi corecta teste!

Tot Spania !

Până la finala din seara asta, îmi venea să definesc echipa Spaniei ca pe un stup de albinuţe care au suferit brusc o mutaţie genetică şi şi-au pierdut acele şi veninul.
Dar cât m-am înşelat ! Chiar fără David Villa şi Carlos Pujol, ibericii au fost letali pentru o Italie pe care n-am mai văzut-o niciodată, în ultimii ani, jucând atât de bine ca acum. Dacă spaniolilor le-ar fi ieşit tot ce au încercat, am fi avut un scor astronomic. Oricum, arbitrul portughez a jucat pe faţă de partea italienilor. Poate numai în campionatul nostru mai găsim asemenea cretini care nu ştiu deloc regulile după care se joacă fotbalul. Dacă meciul ar fi fost pe muche de cuţit, catastrofa aia de portughez ar fi stricat spectacolul.
Mă bucur şi pentru Torres care şi-a revenit aproape în totalitate. Iar imaginea atacantului alături de copiii săi este una dintre cele mai emoţionante de la acest Campionat European de Fotbal.

Toţi mercenarii regelui

Deazamăgitor acest Campionat European de Fotbal !
Franţa, care părea în formă, a fost bătută măr de Suedia, iar aceasta din urmă fusese învinsă de Ucraina !
Spania n-are nerv în joc şi nu dispune de un vârf de atac eficient. Torres e în continuare umbra marelui atacant care era.
De mai mulţi ani, Anglia a prezentat în competiţii o echipă dezmembrată, lipsită de omogenitate şi de jucători decisivi. Acum pare într-o revenire promiţătoare. Gerard - slăbiciunea mea ! - şi Rooney sunt sportivi de clasă mondială.
Italia joacă practic, ca de obicei, şi ne putem aştepta pe viitor la orice rezultat.
Germania pare o echipă frumoasă, într-adevăr. Îi lipseşte însă ceea ce germanii nu au avut niciodată : artisticul. Parcă văd că va merge ceas până în finală, unde se va împiedica inexplicabil.
Dar cea mai mare deziluzie a fost de departe Olanda ! Uitându-mă la meciul batavilor cu portughezii, mi-a părut rău că îmi pierd timpul, uitându-mă la televizor. Marii lor jucători sunt obosiţi, neinspiraţi, lipsiţi de motivaţie. Liber de orice marcaj, Ronaldo a făcut o cursă  fără niciun obstacol, s-a oprit, a întors mingea în timp ce un fundaş aluneca pe gazonul umed şi a înscris simplu, spre entuziasmul comentatorilor, care nu mai conteneau cu odele la adresa spilcuitului fotbalistt. Golurile fabuloase au fost înscrise de alţii, dar ce contează ? Unii îl vor neapărat pe Ronaldo la cota lui Messi. Acum mi-am dar seama şi ce mă deranjează la portughez. E foarte bine antrenat, într-adevăr, are mai multă forţă decât Messi, dar e rigid, efectuează mereu aceleaşi floricele şi scheme, pătrunzând pe benzile laterale, pe când argentinianul e mereu creativ, spontan, imprevizibil, dând şi pase uluitoare. Mă mir din nou de ce sunt comparaţi cei doi. Sunt tipuri diferite de jucători, iar valoric , unul este cu mult peste celălalt. Orice specialist poate argumenta ideea aceasta mai bine decât mine.
Pe scurt despre această competiţie : regele e gol, iar mercenarii săi au obosit.

P.S. Nu-mi place la Ronaldo nici răfuiala sa constantă cu spectatorii şi fanfaronada pe care o afişează după fiecare gol. Parcă ar fi român ! Dar nici Mutu, de exemplu, nu era atât de nesimţit.
Văzând reacţiile pătimaşe ale unora, simt nevoia să fac o precizare. Agreez anumite lucruri în ceea ce îl priveşte pe  Ronaldo. E un băiat drăguţ şi are calităţi deosebite - rapiditate, forţă şi o eleganţă specifică -, dar eu nu îl admir în calitate de balerin, ci în aceea de fotbalist. Urmăresc mişcarea mingii, nu nu cât de sexy e sportivul.